Deși România a ajuns la un deficit bugetar de aproape 9% și are în prezent cel mai mare număr de funcționari publici din Europa, guvernanții nu vor să-i pună deloc la treabă. Dimpotrivă inventează zile libere pe bandă, astfel că cetățenii plătitori de taxe și impozite sunt nevoiți să se confrunte permanent cu dificultăți în rezolvarea problemelor cu statul.
În general, după revenirea înapoi la lucru, mulți bugetari sunt lenți și răspund foarte greu solicitărilor. Într-o situație de acest tip se vor găsi și cei aproape cinci milioane de pensionari din România. Dintre aceștia, cam jumătate primesc pensiile prin intermediul Poștei România. În mod normal, ar fi trebuit să-și primească banii până pe 10 ianuarie.
Doar că multitudinea de zile libere de la început de an blochează toate activitățile. Reamintim că politicienii au dat o lege prin care au stabilit că datele de 1, 2, dar și 6 și 7 ianuarie sunt nelucrătoare. De asemenea, mulți nu vor lucra nici pe 3 ianuarie, făcând o punte cu weekend 4-5 ianuarie.
Ultimele informații de la Casa de Pensii arată că probabilitatea ca poștașii să ajungă cu pensiile peste tot până pe 15 ianuarie măcar sunt aproape nule și că speră ca măcar pe 17 ianuarie să fie achitate pensiile.
Cei care au optat să primească pensia pe card, de asemenea ar urma să poate încasa banii tot după 15 ianuarie până spre 20 ianuarie. Pentru mulți, situația este critică pentru că depind total de acești bani și vor trebui să se împrumute pentru a putea trăi în aceste zile de întârziere.
„Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie vom găsi resursele financiare fie pentr a acorda un sprijin one off pentru pensiile mici și medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflației în a doua parte a anului”, a transmis premierul Marcel Ciolacu, care a mințit românii în toată perioada campaniei electorale.
Acesta promisese că nu va îngheța pensiile și că nu va crește pensiile. Imediat după ce a fost numit prim ministru din nou a adoptat ordonanța trenuleț prin care a lovit nu doar categoriile vulnerabile, ci și companiile cărora le-a crescut peste noapte impozitul la dividende la 10% și a scăzut brusc pragul la microîntreprindere la 250.000 de euro în 2025 și la 100.000 de euro în 2026, o măsură care ca îngropa multe firme.