Cine este Lia Savonea și cum a ajuns cel mai invocat nume din justiția românească. Vârstă, studii, carieră, avere și comparația cu fenomenul Kovesi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

În ultimii ani, în dezbaterile politice, în emisiunile televizate și pe rețelele sociale din România, numele Liei Savonea a ajuns să fie rostit cu o frecvență care amintește de perioada în care Laura Codruța Kovesi domina agenda publică și orice discuție despre parchete și anticorupție.

Pentru o parte a spațiului public, judecătoarea de la Înalta Curte de Casație și Justiție a devenit simbolul central al deciziilor din instanțe, fiind percepută drept unul dintre cei mai influenți oameni din sistemul judiciar românesc.

Ascensiunea sa în prim-planul atenției publice nu a venit însă din apariții mediatice dese, ci dintr-un traseu instituțional care a inclus conducerea celei mai mari curți de apel din țară, președinția Consiliului Superior al Magistraturii și accederea la instanța supremă, dar și din controversele intense care au marcat legile justiției în ultimul deceniu.

Cine este Lia Savonea: vârstă, studii și viața de familie

Lia Savonea s-a născut pe 26 iulie 1969, în orașul Abrud, județul Alba, și are 57 de ani. Aceasta a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității din București, pe care a absolvit-o în anul 1996, intrând în magistratură imediat după finalizarea studiilor universitare.

În plan personal, Lia Savonea este căsătorită cu avocatul Mihai Savonea, care a profesat în Baroul București și a avut anterior colaborări inclusiv în cabinetul fostului senator Cătălin Voicu, aspect invocat frecvent în spațiul public de criticii judecătoarei.

Avere și venituri declarate

Potrivit informațiilor consemnate de-a lungul timpului în declarațiile sale de avere depuse la Consiliul Superior al Magistraturii și la Înalta Curte de Casație și Justiție, familia Savonea deține mai multe proprietăți imobiliare, printre care terenuri intravilane și agricole în județele Ilfov (inclusiv în zona Chiajna) și Alba, precum și o casă de locuit în județul Ilfov.

În documentele oficiale au mai figurat autoturisme, conturi bancare și economii, precum și venituri anuale consistente provenite din indemnizația de magistrat — inclusiv drepturi salariale restante obținute în instanță — completate de veniturile din activitatea de avocatură a soțului său, alături de tranzacții imobiliare realizate în zona limitrofă Capitalei.

Cariera în magistratură: de la Judecătoria Sectorului 6 la Înalta Curte

Parcursul profesional al Liei Savonea a început în anul 1996, ca judecător la Judecătoria Sectorului 6 din București, instanță pe care a ajuns ulterior să o și conducă. A promovat apoi la Tribunalul București, iar în perioada următoare și-a consolidat poziția la Curtea de Apel București, cea mai mare și mai importantă instanță de acest rang din România, unde se judecă dosare complexe de corupție, litigii fiscale și cauze administrative cu impact național.

În cadrul Curții de Apel București, Lia Savonea a ocupat funcția de vicepreședinte, iar ulterior pe cea de președinte al instanței, poziție din care a gestionat organizarea administrativă și repartizarea resurselor la nivelul întregii curți.

Un moment decisiv al carierei sale a fost alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în secția pentru judecători, iar în anul 2019 a deținut funcția de președinte al CSM.

Din această poziție, a avut un rol central în dezbaterile privind modificarea legilor justiției, înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și relația dintre instanțe, parchete și serviciile de informații. În anul 2023, a promovat ca judecător la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Comparația cu fenomenul Kövesi și de ce numele ei este invocat în aproape toate disputele din justiție

Paralela pe care tot mai mulți observatori ai vieții publice o fac între modul în care este menționată astăzi Lia Savonea și anii de vârf ai Laurei Codruța Kövesi la conducerea DNA pornește de la modul în care societatea și clasa politică personalizează puterea în justiție.

Dacă în urmă cu un deceniu orice anchetă penală, reținere sau dosar răsunător era asociat automat cu numele fostei șefe a procurorilor anticorupție, astăzi o mare parte a discuțiilor despre deciziile instanțelor, achitări, prescripții sau numiri în funcții-cheie gravitează în jurul Liei Savonea.

Potrivit criticilor săi — printre care se numără lideri ai opoziției, organizații civice și o parte a magistraților reformiști —, Lia Savonea ar fi construit în timp o rețea puternică de influență în interiorul sistemului judiciar, prin intermediul voturilor din CSM și al funcțiilor de conducere ocupate la Curtea de Apel București și la instanța supremă.

Aceștia susțin că deciziile promovate de tabăra asociată cu numele ei au frânat reformele cerute de instituțiile europene și au slăbit lupta anticorupție.

De cealaltă parte, susținătorii judecătoarei și o parte a corpului magistraților resping categoric ideea că o singură persoană ar putea controla hotărârile judecătorești din România.

Potrivit acestora, soluțiile din dosare sunt pronunțate de complete independente, în baza probelor și a legii, iar transformarea Liei Savonea într-un personaj omniprezent în discursul politic este o formă de etichetare menită să simplifice probleme complexe ale sistemului judiciar și să pună presiune mediatică asupra judecătorilor.