Mediul de afaceri autohton a generat un profit net total de 239,06 miliarde de lei (circa 47,42 miliarde de euro) la nivelul companiilor care au încheiat pe plus ultimul an financiar, însă distribuția acestor sume arată o polarizare extremă a economiei românești.
Din cele 842.542 de entități comerciale active care și-au depus situațiile financiare oficiale, aproximativ șase din zece firme (60,5%) au reușit să obțină profit, relevă un raport agregat de platforma de analiză financiară ListaFirme.
Dincolo de rata generală pozitivă de profitabilitate, radiografia teritorială arată o fractură profundă între câteva mari centre urbane și restul țării: Bucureștiul și județele Ilfov, Cluj, Timiș și Sibiu concentrează singure 58,4% din tot profitul net cumulat la nivel național, lăsând zone întinse din provincie la marje financiare modeste.
Bucureștiul rămâne motorul indiscutabil al rezultatelor financiare din România, generând 92,30 miliarde de lei (38,61% din totalul național), sumă obținută prin activitatea a 93.762 de companii profitabile. Nivelul raportat în Capitală este de peste cinci ori mai mare decât cel al județului Ilfov (clasat pe locul secund, cu 16,40 miliarde de lei) și de 6,5 ori peste cel al Clujului (locul al treilea, cu 14,11 miliarde de lei).
Discrepanțele devin frapante la compararea polilor de dezvoltare cu baza clasamentului: firmele profitabile din București au raportat un câștig net de aproape 150 de ori mai mare decât întreg mediul de afaceri pe plus din Caraș-Severin (617,82 milioane de lei) sau Mehedinți (623,42 milioane de lei).
La polul opus, zece județe (Caraș-Severin, Mehedinți, Covasna, Teleorman, Vaslui, Ialomița, Tulcea, Gorj, Brăila și Călărași) au strâns împreună doar 9,25 miliarde de lei — reprezentând mai puțin de 3,9% din masa totală a profiturilor românești.
Datele centralizate arată că în 38 dintre cele 42 de zone administrative (județe plus Capitala), liderul județean după profitul net aparține sectorului privat (90,48%). În doar patru cazuri statul român deține controlul majoritar direct sau indirect: Hidroelectrica (București), Romgaz (Sibiu), Compania Națională Aeroporturi București (Ilfov) și Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice (Caraș-Severin).
Deși puține la număr, cele patru entități de stat au realizat împreună 7,30 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 44% din întreg câștigul raportat de cei 42 de campioni teritoriali (16,57 miliarde de lei).
Cei 42 de lideri județeni au înregistrat un volum de afaceri cumulat de 140,94 miliarde de lei (27,96 miliarde de euro), susținând o forță de muncă de peste 70.500 de salariați.
Prezența Sibiului și a Bacăului în primele șase județe ale țării depășește poziționarea lor demografică obișnuită, evoluția fiind direct dependentă de marile ancore economice locale.
În județul Sibiu, activitatea Romgaz asigură 38,5% din totalul câștigurilor declarate de firmele locale. În mod similar, Bacăul datorează 29,3% din masa profitului său vehiculului de investiții Pavăl Holding, fondat de proprietarii Dedeman, ale cărui randamente provin atât din operațiuni directe, cât și din plasamente financiare și dețineri de acțiuni.
Din cele 509.791 de companii care au funcționat pe profit în intervalul analizat, peste jumătate (54,94%) își au sediul în primele zece județe ale clasamentului. În timp ce Bucureștiul găzduiește aproape 94.000 de firme pe plus, Clujul depășește 31.400, iar Ilfovul adună peste 28.000.
La capătul celălalt, județe precum Mehedinți (3.090 firme), Caraș-Severin (3.407 firme) sau Covasna (3.456 firme) au un bazin restrâns de antreprenoriat sustenabil, evidențiind lipsa marilor parcuri industriale sau a investițiilor străine directe de anvergură.
Centralizarea a fost realizată de analiștii portalului ListaFirme prin prelucrarea bilanțurilor financiare depuse la Ministerul Finanțelor Publice, profiturile fiind atribuite județului unde este înregistrat sediul social fiscal al fiecărui operator economic.