A trecut deja o săptămână de când ancheta jurnaliștilor de la Snoop a aruncat în aer spațiul public, arătând cum Filip Ciolacu, fiul fostului premier, a fost uns asistent universitar la UMF „Carol Davila” direct din anul II de rezidențiat. După valuri de indignare, mii de reacții pe rețelele sociale și dezbateri aprinse în toată presa, vine întrebarea legitimă pe care și-o pune orice român: ce a pățit, concret, Filip Ciolacu?
Răspunsul scurt și cinic: absolut nimic.
Tânărul medic își vede liniștit de stagiul clinic de la Institutul „Matei Balș” și de activitatea didactică universitară. Nicio comisie de etică nu a fost sesizată de urgență, niciun concurs nu a fost revocat și nicio decizie administrativă nu a fost retrasă.
Totul a rămas neatins, ca și cum performanța modestă de la examenul național de rezidențiat — doar 579 de puncte, scor cu care alți absolvenți ar fi rămas blocați în provincie — nici nu ar fi existat în dosarul său.
Faptul că dezvăluirile din presă nu au produs niciun cutremur instituțional se datorează modului în care Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” a ales să gestioneze criza: prin tăcere totală.
Deși mulți au cerut socoteală Ministerului Sănătății, realitatea legală este că ministerul nu are nicio atribuție în numirile academice. Singura responsabilă pentru scoaterea postului la concurs și validarea lui este conducerea UMF, protejată de paravanul autonomiei universitare.
În căutarea unor răspunsuri clare, News18.ro a solicitat un punct de vedere oficial rectorului UMF „Carol Davila”, prof. univ. dr. Viorel Jinga. Răspunsul a fost o ignorare totală. Rectorul Jinga a preferat să nu spună niciun cuvânt, așteptând ca subiectul să se stingă de la sine și pasând tacit responsabilitatea morală către cel care coordonează direct disciplina universitară respectivă în cadrul UMF: profesorul Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila este șeful Disciplinei de Microbiologie din cadrul UMF „Carol Davila” — exact catedra unde Filip Ciolacu a fost integrat și promovat pe postul de asistent universitar.
În loc să ofere clarificări despre cum s-a desfășurat selecția și dacă a existat o concurență reală pe acel post, fostul ministru al Sănătății a ales baricadarea în tăcere.
În tot acest peisaj în care mediul universitar a ales să îngroape subiectul, la nivelul Ministerului Sănătății a apărut o contra-reacție concretă. Ministrul Alexandru Rogobete a decis să nu asiste pasiv la cutuma concursurilor ținute la secret și a anunțat o măsură menită să lovească exact în mecanismul posturilor acordate pe ușa din dos.
Rogobete a anunțat demararea unui proiect prin care toate posturile vacante de medic specialist scoase la concurs în spitalele publice din țară vor fi obligatoriu publicate într-un singur loc, pe o platformă digitală națională integrată direct pe site-ul Ministerului Sănătății.
Măsura, programată să devină operațională din 2027, vizează direct eliminarea „concursurilor cu dedicație” pe care șefii de clinici și spitale le ascund adesea pe aviziere obscure pentru a favoriza anumiți candidați.
Noua platformă centralizată va include în mod transparent:
• Spitalul public care organizează concursul;
• Numărul exact al posturilor disponibile;
• Specialitatea medicală vizată;
• Calendarul complet și perioada exactă de desfășurare a probelor.
Mesajul transmis de ministrul Alexandru Rogobete a fost o trimitere directă la mentalitatea care a permis anomalii precum cele scoase la iveală în mediul medical:
„Am cerut colegilor mei de la Ministerul Sănătății să dezvolte o platformă digitală națională prin care, începând de anul viitor, toate posturile vacante de medic specialist scoase la concurs în spitalele publice să fie publicate transparent, într-un singur loc. Vreau un sistem în care medicii să concureze pe criterii de competență și profesionalism, nu pe relații sau pe acces privilegiat la informație.”
Rogobete a subliniat că funcțiile de conducere din spitale nu mai trebuie să fie folosite pentru a îngrădi accesul tinerilor medici la posturi în favoarea unor privilegiați.
Cazul Filip Ciolacu lasă un gust amar: presa a dezvăluit, opinia publică s-a revoltat, dar tânărul medic rămâne bine mersi la catedră, protejat de complicitatea celor care l-au promovat.
În timp ce universitatea de medicină demonstrează că pilele încă bat meritocrația, inițiativa ministrului Rogobete arată că la nivel guvernamental se încearcă cel puțin astuparea acestor breșe pentru viitor în rețeaua spitalicească. Rămâne de văzut dacă o simplă platformă digitală va reuși să învingă reflexele adânc înrădăcinate ale unui sistem în care numele de familie continuă să cântărească mai mult decât orice foaie de examen.