Autoritățile au vești nu tocmai bune. Unii români vor rămâne fără o parte din bani atunci când vor ieși la pensie. Acest lucru se întâmplă din cauza celor mai recente modificări în ceea ce privește legea pensiilor.
În ciuda atenției recente acordate grevelor profesorilor și altor proteste, Guvernul român a implementat mai multe modificări la Legea pensiilor, care au trecut în mare parte neobservate. Aceste modificări implică, în principal, creșterea vârstei de pensionare, reducerea pensiilor speciale, implementarea unui plafon salarial pentru pensiile speciale și recalcularea pensiilor militare.
Conform noilor prevederi, vârsta standard de pensionare pentru polițiști, pompieri, soldați, profesori și femei va crește treptat de la 60 la 65 de ani până în anul 2035. Aceste modificări au ca scop abordarea sustenabilității pe termen lung și alinierea practicilor de pensionare la evoluția demografică și la nevoile societății.
„Art. 16 – (2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 65 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în Anexa de la Lege 223/2015 privind pensiile militare de stat şi Anexa nr. 6 care face parte integrantă din lege”, scrie în amendamentul depus la Senatul României.
O altă modificare importantă este reprezentată de ieșirea mai târziu la pensie în ceea ce privește femeile. Doina Pârcălabu, fostul șef al Casei Naționale de Pensii Publice, a oferit un interviu pentru Antena 3 în cadrul căruia a abordat acest aspect.
„Discutăm de vârstele de pensionare și vârstele standard în sistemul public de pensii, unde acum avem vârsta de pensionare standard pentru bărbați 65 de ani, iar pentru femei încă nu a atins acest nivel, dar și în cazul femeilor urmează ca vârstele standard să ajungă la 65 de ani. Dacă discutăm de pensiile acestea care fac obiectul discuțiilor din această perioadă, pensiile care se stabilesc altfel decât cele pe bază de punctaj, acolo aveam două mari probleme abordate.
Pe de o parte, cuantumurile care se stabileau după altă regulă, iar pe de altă parte aceste vârste standard, care de cele mai multe ori erau foarte timpurii și au fost acele cazuri când persoane în deplinătatea forței de muncă au decis, și legea le-a permis, să se pensioneze și după aceea i-am regăsit din nou în instituțiile publice.
Creșterea vârstei standard de pensionare reprezintă un aspect care trebuie avut în vedere şi datorită aspectelor de natură demografică, pentru că pe de o parte discutăm de creșterea speranței de viață și în special speranța de viață la vârsta pensionării, care este în creștere și este un lucru foarte bun, pentru că cetățenii români beneficiază și de un sistem de sănătate care le permite să trăiască mai mult, ceea ce este un lucru lăudabil și atunci și capacitatea de muncă este pusă în corelare cu vârsta biologică.
De aceea, pentru egalitate de tratament, probabil aceste amendamente au fost avute în vedere. Știu că se invocă în aceste situații faptul că anumite persoane și anumite profesii, la anumite vârste, nu mai permit exercitarea profesiei. Dar îmi amintesc că în 2010, când prin legea 263 majoram vârstele de pensionare pentru cei mulți, atunci se invoca principiul acela al reorientării profesionale.
Eu cred că și în aceste domenii oamenii pot să fie utilizați pe alte paliere ale instituțiilor unde activează, unde capacitatea fizică să nu fie foarte solicitantă”, a mai spus ea.