Cele 26 de județe care ar putea să dispară în urma reformei propuse de PSD: scenariul cu doar 15 regiuni

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Harta administrativă a României ar putea fi redesenată din temelii în cadrul unei reforme radicale asumate la vârful puterii politice. Proiectul coordonat de vicepreședintele PSD Dragoș Benea pune pe masă cel mai îndrăzneț scenariu de reorganizare din ultimele decenii: reducerea drastică a numărului de entități teritoriale de la 41 plus Capitala la doar 15 mari regiuni.

Dacă această schemă va deveni lege, până la 26 de județe din componența actuală ar urma să își piardă complet statutul de unități administrative autonome și să fie comasate cu vecinii mai puternici economic.

Tema comasării județelor revine astfel oficial pe agenda guvernării, împinsă de nevoia acută de reducere a aparatului birocratic și de eliminare a structurilor paralele care consumă bugete uriașe fără să livreze servicii eficiente pentru cetățeni.

Cine devine pol de putere și ce județe riscă să fie șterse de pe hartă

În arhitectura noului plan, deciziile, bugetele de investiții și coordonarea teritorială se vor concentra într-un număr restrâns de mari metropole regionale. Potrivit scenariilor analizate în grupul de lucru, o serie de județe puternice își vor păstra statutul de lideri regionali, în timp ce teritoriile vecine mai mici vor fi asimilate direct.

Printre județele care ar urma să rămână centre administrative de decizie se numără:

Cluj (pol regional pentru zona de nord a Transilvaniei);

Timiș (centru administrativ pentru zona de vest);

Iași (pol principal pentru nordul Moldovei);

Dolj (centru decizional pentru Oltenia);

Constanța (polul regiunii de sud-est și litoral);

Prahova (centru administrativ pentru zona de nord a Munteniei);

Bihor (pol regional la granița de vest);

Bacău, Suceava, Galați, Alba și Mureș, alături de centrele din Brașov, Argeș și București.

În contrapondere, o listă extinsă de județe consacrate ar urma să își piardă consiliile județene, prefecturile și independența administrativă, urmând să fie integrate în marile structuri vecine:

Satu Mare ar urma să fie absorbit și comasat cu Bihor;

Arad și Caraș-Severin ar fi comasate sub conducerea administrativă a județului Timiș;

Olt, Gorj și Mehedinți ar dispărea ca unități distincte, fiind înglobate în polul format în jurul județului Dolj;

Tulcea ar fi comasată direct cu județul Constanța;

Dâmbovița și Buzău ar urma să fie absorbite în regiunea coordonată de Prahova;

Vaslui ar fi integrat în structura administrativă de la Iași;

Botoșani ar fi absorbit de Suceava, iar Neamț ar fi comasat cu Bacău;

Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj ar urma să intre sub aceeași cupolă regională cu județul Cluj.

Modelul celor 15 Curți de Apel: Legea 304/2022 ca punct de pornire

Pentru a evita trasarea unor granițe artificiale prin negocieri politice de culise, grupul de lucru a luat ca prim reper de lucru o structură deja funcțională în statul român: rețeaua celor 15 curți de apel civile.

Conform Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, circumscripțiile celor 15 instanțe superioare — cu sediile la Alba Iulia, Pitești, Bacău, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara — grupează deja toate cele 41 de județe și municipiul București.

Dragoș Benea a confirmat că acest sistem reprezintă o bază solidă de plecare în analiza teritorială, menționând totuși că PSD nu a stabilit deocamdată o cifră bătută în cuie și că viitoarea împărțire nu este obligată să copieze mecanic, sută la sută, delimitările judiciare actuale.

O schimbare capitală în acest scenariu vizează direct Capitala. Proiectul prevede transformarea Bucureștiului și a județului Ilfov într-o arie metropolitană unică, funcțională, punând capăt haosului urbanistic, blocajelor din transportul public de navetă și fragmentării rețelelor de utilități dintre oraș și comunele-satelit.

Criteriile comasării: „Matricea de sustenabilitate” care decide soarta localităților

Spre deosebire de inițiativele sterile din trecut, viitoarele decizii de unificare nu ar trebui luate arbitrar. Dragoș Benea a precizat că fuziunile vor avea la bază o matrice de sustenabilitate strictă, fundamentată pe trei indicatori economici și demografici esențiali:

Populația rezidentă: Numărul real al cetățenilor care locuiesc efectiv în comunitate, curățat de datele fictive din buletine;

Sustenabilitatea financiară: Nivelul veniturilor generate la nivel local care pot acoperi cheltuielile curente de funcționare ale aparatului primăriei;

Capacitatea de colectare a taxelor și impozitelor locale: Eficiența fiscală a administrației și gradul de independență față de alocările și subvențiile primite de la bugetul central.

Unitățile teritoriale care înregistrează depopulare masivă, au o bază fiscală slabă și supraviețuiesc exclusiv pe baza banilor pompați de Guvern vor fi primele integrate în structurile administrative vecine viabile financiar.

Miza desființării aparatului birocratic: tăierea a mii de funcții politice

Trecerea de la 41 la 15 poli regionali ar declanșa o restructurare masivă a cheltuielilor publice:

Eliminarea a 26 de aparate birocratice: Dispar automat 26 de consilii județene, zeci de funcții de președinți și vicepreședinți de CJ, sute de fotolii de consilieri județeni și o rețea uriașă de direcții județene deconcentrate care dublează nejustificat atribuțiile administrației centrale;

Marile proiecte deblocate: Finanțările pentru autostrăzi, căi ferate, parcuri industriale și spitale regionale vor fi gestionate la scară mare, fără ca investițiile să mai fie blocate de rivalitățile politice dintre două județe mici învecinate;

Digitalizarea obligatorie: Pentru ca cetățenii din localitățile comasate să nu fie obligați să bată zeci sau sute de kilometri până la noua reședință regională, toate procedurile uzuale pentru eliberarea de avize, autorizații și documente de stare civilă vor trebui migrate integral în platforme digitale.

Bătălia politică din teritoriu

Deși argumentul eficienței economice este de necontestat, aplicarea „Planului Benea” va declanșa o opoziție acerbă din partea liderilor politici locali. Pentru baronii din teritoriu, renunțarea la statutul de reședință de județ înseamnă pierderea monopolului asupra fondurilor de dezvoltare, a licitațiilor publice și a rețelelor de influență construite de-a lungul a trei decenii.

În același timp, comunitățile din județele care riscă asimilarea se tem că resursele se vor scurge cu prioritate către marile metropole regionale, lăsând fostele reședințe de județ într-o zonă periferică.

Rămâne de văzut dacă grupul de lucru din PSD va reuși să transforme acest scenariu de lucru într-un proiect de lege asumat deschis de coaliția de guvernare sau dacă reforma va fi frânată de calculele electorale din teritoriu.