Absolvenții de liceu care se pregătesc pentru examenul de Bacalaureat și care își fac planurile pentru admiterea la facultate din luna iulie se confruntă cu o realitate financiară extrem de rigidă.
Ghidurile oficiale de înscriere și regulamentele publicate de marile instituții de învățământ superior din România confirmă că taxele de școlarizare se mențin la nivelurile record stabilite de Senatele universitare la începutul acestui ciclu de studii.
Pentru familiile ai căror copii nu vor reuși să ocupe unul dintre locurile la facultate finanțate de la bugetul de stat, efortul financiar necesar pentru susținerea studiilor în următorii ani va fi unul considerabil.
Contrar așteptărilor ca taxele să fie modificate în ultimul moment, universitățile au păstrat grilele de costuri mari aprobate în lunile precedente pentru a acoperi cheltuielile masive cu utilitățile și întreținerea campusurilor.
Astfel, obținerea unei diplome de licență la o facultate de prestigiu din București, Cluj-Napoca sau Iași a devenit o investiție majoră, comparabilă în unele cazuri cu costurile anumitor centre de studiu din străinătate.
O analiză directă pe datele oficiale puse la dispoziție de secretariatele marilor universități arată o discrepanță uriașă între specializări. În mod tradițional, cele mai mari costuri sunt înregistrate în domeniul medical.
La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, taxa anuală pentru specializarea Medicină Generală este fixată la 15.000 de lei pe an. Situația este și mai aspră la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, unde taxa anuală a fost stabilită la echivalentul în lei a 3.600 de euro (aproximativ 18.000 de lei pe an), devenind cea mai scumpă facultate de profil din țară.
Pe segmentul științelor juridice și al informaticii, taxele sunt mai mici, dar rămân o povară pentru un salariu mediu. La Universitatea din București, un student care urmează Facultatea de Drept sau Facultatea de Matematică și Informatică la formă cu taxă trebuie să achite 5.500 de lei pe an. În mod similar, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, prețurile pentru aceleași profile variază între 5.000 și 7.000 de lei în funcție de limba de predare.
Nici zona economică nu mai este la fel de accesibilă ca în trecut. Academia de Studii Economice (ASE) din București solicită pentru facultățile de top, precum Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, o taxă anuală de 5.000 de lei. Pentru restul facultăților din cadrul ASE, costurile încep de la 4.500 de lei pe an.
Din cauza acestor cifre, miza examenelor de admitere din această vară se anunță a fi una extrem de mare. Profesorii și consilierii educaționali estimează că presiunea pe locurile finanțate de la buget va atinge cote maxime, ceea ce va duce automat la creșterea mediilor de intrare.
Familiile din provincie sunt cele mai afectate, deoarece taxa de școlarizare reprezintă doar o parte din ecuație. Costurile reale cu viața de student includ chiria (care în București sau Cluj nu mai coboară sub 350 de euro pentru o garsonieră), transportul și masa zilnică.
În total, un an de facultate la taxă, urmat în alt oraș decât cel de domiciliu, poate genera cheltuieli totale care depășesc lejer 45.000 de lei. Această realitate îi obligă pe mulți tineri să opteze tot mai des pentru facultățile din orașele natale sau să își caute un loc de muncă încă din primul an de studiu pentru a se putea întreține.