Odată cu instalarea toamnei și căderea frunzelor, mii de gospodari din mediul rural și de la periferiile marilor orașe încep curățenia generală în curți și grădini. Un obicei adânc înrădăcinat în tradiția românească este adunarea grămezilor de resturi vegetale, crengi uscate și frunze vestejite pentru a le da foc direct pe proprietate, fie în fundul grădinii, fie chiar pe marginea șanțului din fața porții.
Ceea ce mulți cetățeni consideră a fi o simplă metodă de igienizare a terenului constituie o încălcare gravă a legislației de protecție a mediului, iar sancțiunile financiare prevăzute de lege sunt de-a dreptul usturătoare. Amenda va trebui plătită apoi.
Inspectorii Gărzii Naționale de Mediu și agenții Poliției Locale au intensificat controalele în această perioadă, acționând atât din oficiu, prin patrule în zonele rezidențiale de case, cât și în urma sesizărilor primite de la vecinii deranjați de fumul dens și de mirosul sufocant.
Actul normativ care reglementează strict gestionarea deșeurilor biodegradabile este Legea numărul 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, act cunoscut la nivel public drept Legea compostului.
Potrivit acestui text legal, arderea frunzelor, a resturilor vegetale rezultate din toaletarea arborilor, a ierbii uscate sau a vrejilor de legume este complet interzisă pe întreg teritoriul României, indiferent dacă terenul respectiv reprezintă proprietate privată împrejmuită sau domeniu public.
Legislația stabilește fără echivoc că arderea frunzelor uscate poluează masiv aerul prin eliberarea de particule fine de fum, monoxid de carbon și compuși toxici extrem de periculoși pentru sănătatea căilor respiratorii, în special pentru copii, vârstnici și persoane cu afecțiuni pulmonare.
În plus, pe fondul vântului puternic de toamnă, aceste focuri nesupravegheate generează frecvent incendii de vegetație care se extind rapid la anexele gospodărești, garduri sau locuințele învecinate.
Sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea obligației de colectare separată și reciclare a resturilor vegetale sunt printre cele mai aspre din Codul contravențional de mediu.
În baza Legii compostului, persoanele fizice care aprind focul pentru a distruge deșeurile vegetale din curte riscă amenzi cuprinse între 400 de lei și 800 de lei pentru abateri minore de colectare.
Situația devine critică atunci când fapta este încadrată conform Ordonanței de Urgență a Guvernului numărul 92/2021 privind regimul deșeurilor, completată de reglementările stricte privind arderile necontrolate de biomasă.
Pentru fapta expresă de incinerare a deșeurilor de orice tip în spații neautorizate, amenzile aplicate de inspectorii de mediu pentru persoanele fizice pornesc de la 10.000 de lei și pot atinge un prag maxim de 20.000 de lei.
În cazul persoanelor juridice, al societăților comerciale sau al asociațiilor care recurg la astfel de practici pe terenurile deținute, cuantumul amenzii explodează, situându-se între 50.000 de lei și 100.000 de lei, la care se poate adăuga și confiscarea utilajelor folosite dacă este vorba despre activități ilegale repetate.
Pentru a evita aceste sancțiuni dramatice pentru bugetul familiei, proprietarii de curți au la dispoziție două metode legale de a scăpa de frunzele și crengile uscate. Prima și cea mai utilă soluție recomandată de agronomi este transformarea resturilor în îngrășământ natural prin compostare.
Într-un colț retras al grădinii se poate amenaja un țarc simplu din lemn sau se poate achiziționa un recipient special de compost în care frunzele, resturile de tuns gazonul și crenguțele mărunțite se lasă la fermentat, generând în câteva luni un pământ fertil excelent pentru flori și culturile de primăvară.
A doua opțiune constă în predarea deșeurilor vegetale către operatorul de salubritate care deservește localitatea. Conform legii, primăriile au obligația de a asigura colectarea separată a fracției biodegradabile.
În multe comune și orașe, firmele de salubrizare distribuie saci speciali pentru resturi vegetale sau organizează campanii periodice de toamnă în care ridică gratuit direct de la poartă crengile legate în snopi și sacii cu frunze, transportându-le către stațiile ecologice municipale de compostare.
Ignorarea acestor facilități și aprinderea chibritului în propria curte reprezintă o imprudență care poate transforma o simplă zi de curățenie într-un proces-verbal cu sume usturătoare.