Câți români cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani au terminat cel puțin o facultate? Pe ce loc se clasează țara noastră în Europa, în 2026, ca studii superioare

România continuă să fie codașa Europei când vine vorba de educația universitară, iar datele actualizate pentru 2026 confirmă o realitate îngrijorătoare: prea puțini români au studii superioare comparativ cu restul Uniunii Europene.

Potrivit celor mai recente statistici bazate pe date Eurostat și analize naționale, doar aproximativ 19% – 19,2% dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani au absolvit o facultate. Această cifră plasează România, și în 2026, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de educație terțiară.

România, mult sub media europeană

Diferența față de restul Europei este semnificativă. Media Uniunii Europene depășește 36%, adică aproape dublu față de nivelul înregistrat în România.

Situația este și mai clară în rândul tinerilor. Doar aproximativ 23% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au studii superioare, în timp ce media europeană se apropie de 44%. Practic, România produce absolvenți de facultate într-un ritm mult mai lent decât alte state membre.

În țări precum Irlanda sau Luxemburg, peste jumătate dintre tineri au o diplomă universitară, ceea ce evidențiază decalajul major dintre Vest și Est.

Câți români au, de fapt, studii superioare

Raportat la populația totală, România are puțin peste 2,3 milioane de persoane cu studii universitare, ceea ce reprezintă sub o cincime din populația activă.

Structura educațională arată clar problema:

majoritatea românilor au studii medii (liceu)
o parte importantă au doar studii de bază
doar o minoritate ajunge să finalizeze facultatea

Un sondaj realizat în 2026 confirmă această distribuție: aproximativ 19% dintre români declară că au studii superioare, în timp ce peste jumătate au doar studii medii.

De ce este România pe ultimul loc în UE

Specialiștii indică mai multe cauze structurale care mențin România la coada clasamentului european:

1. Migrația absolvenților

Un număr semnificativ de tineri care termină facultatea aleg să plece în străinătate. Astfel, chiar dacă universitățile produc absolvenți, aceștia nu mai sunt incluși în statisticile populației rezidente.

2. Acces limitat în mediul rural

Regiunile mai sărace, precum Nord-Est sau Sud-Muntenia, au rate foarte scăzute de acces la studii universitare, ceea ce trage media națională în jos.

3. Percepția asupra facultății

Mulți tineri consideră că studiile superioare nu garantează un loc de muncă bine plătit, ceea ce descurajează continuarea educației.

4. Problemele sistemului educațional

Deși numărul studenților a crescut ușor în ultimii ani, sistemul nu reușește încă să atragă suficienți tineri spre universitate.

Există și semne pozitive

Chiar dacă tabloul general rămâne negativ, există și câteva evoluții care ar putea schimba situația pe termen lung.

România are una dintre cele mai mici rate ale abandonului educațional din UE, ceea ce înseamnă că tinerii rămân în sistemul de educație mai mult timp.

În plus, numărul studenților este în ușoară creștere, iar interesul generațiilor tinere pentru studii universitare începe să revină.

Obiectivul Uniunii Europene este ca până în 2030 cel puțin 45% dintre tinerii europeni să aibă studii superioare. România este însă departe de acest prag și riscă să rămână în continuare în urma celorlalte state dacă nu accelerează reformele.

Experții atrag atenția că investițiile în educație, digitalizare și acces egal la studii sunt esențiale pentru recuperarea decalajului.

În 2026, România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de persoane cu studii superioare, cu un procent de aproximativ 19%. Diferența față de media europeană este majoră, iar fără schimbări rapide, acest decalaj riscă să se adâncească.

Educația universitară nu mai este doar un avantaj, ci o necesitate într-o economie modernă. Iar pentru România, creșterea numărului de absolvenți ar putea fi una dintre cele mai importante chei pentru dezvoltarea viitoare.