După luni de schimbări fiscale controversate, efectele încep să se vadă: închideri de firme, concedieri colective și relocări spre state cu regimuri fiscale mai prietenoase. În timp ce rata falimentelor a crescut cu 20% față de anul trecut, numărul de firme nou înființate scade vertiginos.
Printre cele mai criticate măsuri se numără introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri – o taxă care nu ține cont de profit, ci de veniturile totale ale companiilor.
Deși autoritățile estimează că această măsură va aduce aproximativ un miliard de euro la bugetul de stat, mediul privat avertizează că prețul plătit de economie va fi mult mai mare.
Peste 700 de companii, însumând peste un milion de angajați, sunt afectate de noua obligație fiscală. Antreprenorii atrag atenția că impozitul riscă să genereze un lanț de scumpiri, restructurări și chiar fragmentarea artificială a firmelor pentru a evita plafonul de 50 de milioane de euro cifră de afaceri – pragul de la care taxa devine aplicabilă.
Gabriel Biriș, fondatorul Tax Institute, susține că situația financiară a statului este critică și că alte măsuri severe sunt așteptate după alegeri.
„Eu sper să se renunțe la taxele speciale pe care le-am văzut și sunt implementate de la sfârșitul de la începutul anului acesta, pentru că ar trebui să intrăm într-o normalitate în care avem un sistem fiscal care nu e bazat pe excepții și pe taxe speciale.”, spune Dragoș Anastasiu, Consilier onorific al Președintelui interimar al României, Ilie Bolojan.
Dragoș Anastasiu, consilier onorific la nivel prezidențial, cere un cadru fiscal predictibil și fără excepții.
„Avem nevoie de normalitate fiscală. Un sistem care să nu penalizeze performanța sau să împingă companiile în afara țării.”
La polul opus, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, critică reacțiile din mediul privat.
„Oamenii de afaceri se plâng de orice, de oricare impozit, de orice schimbare în regimul, de regimul fiscal, așa cum cetățenii nu agreează o creștere de impozite. Nu se dorește așa ceva. Dar țara asta de unde să scoată, domnule, resurse, când ai un deficit de 9%? Din ce?”, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
În ciuda controverselor, Guvernul își apără decizia, susținând că scopul este creșterea contribuției marilor companii la buget, chiar și în condiții de profitabilitate scăzută. Totuși, voci precum Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia, avertizează:
„Această taxă nu doar că este ineficientă, dar produce efecte economice nocive pe termen lung.”
Între presiunile fiscale și incertitudinea politică, climatul economic pare tot mai instabil. Antreprenorii cer dialog, transparență și analize de impact înaintea implementării unor măsuri cu potențial distructiv pentru economie.