Pe fondul unei presiuni financiare tot mai accentuate la nivel global, liderii economici și guvernele europene analizează măsuri menite să asigure sustenabilitatea bugetară pe termen lung.
Una dintre cele mai discutate propuneri este creșterea vârstei de pensionare la 70 de ani, o măsură susținută de Fondul Monetar Internațional (FMI) și luată în calcul de majoritatea guvernelor din Europa.
Această decizie vine în contextul în care generația „baby boomer” se apropie de vârsta pensionării, iar sistemele publice de pensii devin din ce în ce mai vulnerabile. Creșterea numărului de pensionari și pensionările anticipate pun o presiune suplimentară pe bugetele statelor, care se confruntă deja cu deficite majore.
Printre motivele invocate de FMI pentru această măsură se numără îmbunătățirea capacităților cognitive și fizice ale persoanelor în vârstă. Comparativ cu generațiile anterioare, angajații seniori de astăzi sunt mai apți să rămână activi pe piața muncii. De exemplu, nivelul funcțiilor cognitive al unei persoane de 70 de ani în 2022 este echivalent cu cel al unei persoane de 53 de ani din anul 2000. Acest progres în sănătate și capacitate mentală susține ideea că prelungirea vieții profesionale este fezabilă și chiar benefică pentru economie.
Organizația atrage atenția că multe state dezvoltate se confruntă cu datorii publice istorice și că, fără o ajustare economică serioasă, aceste datorii vor deveni o povară greu de gestionat după anul 2030. Pentru a menține un raport stabil între datorie și PIB, va fi nevoie de măsuri fiscale consistente, care să includă reforme ale sistemului de pensii, dar și politici menite să extindă baza forței de muncă.
În acest sens, unele guverne europene au început să implementeze strategii care vizează integrarea mai activă a femeilor pe piața muncii. Prin politici îmbunătățite în ceea ce privește sprijinul pentru îngrijirea copiilor și concediul parental, se urmărește o mai bună echilibrare între responsabilitățile familiale și cele profesionale. Aceste măsuri sunt gândite pentru a încuraja participarea activă a femeilor în economie, contribuind astfel la creșterea veniturilor publice.
„Având în vedere perspectivele reduse de creștere și nivelurile istorice ridicate ale datoriei publice, multe țări vor avea nevoie de eforturi fiscale semnificative pentru a menține stabil raportul datorie/PIB după 2030”, a transmis organizația.
Pe lângă modificările privind vârsta de pensionare, sistemul de pensii trece prin reforme importante. Începând cu anul 2025, vor intra în vigoare noi reguli de calcul pentru pensii. Acestea vor aduce majorări considerabile pentru noii pensionari, în special prin includerea în calcul a sporurilor, primelor și celui de-al 13-lea salariu obținute înainte de 1 aprilie 2001. Această recalculare va avantaja în mod special angajații din domenii precum educația, sănătatea și construcțiile, unde veniturile suplimentare au fost frecvente.
De asemenea, pensionarii care au acumulat o vechime mare în muncă vor beneficia cel mai mult de aceste modificări. Ei au cele mai mari șanse să primească pensii semnificativ mai mari în urma recalculării prevăzute în noua lege a pensiilor.