Cele 4 țări din UE care refuză să mai trimită bani în Ucraina, în ciuda presiunilor Germaniei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Finanțarea reconstrucției și a sprijinului pentru Ucraina declanșează o nouă dispută majoră la nivelul Uniunii Europene. În timp ce Germania cere eforturi suplimentare din partea tuturor țărilor membre, cel puțin patru state, printre care și Bulgaria, se opun deschis unui nou pachet financiar.

Divizarea din interiorul blocului comunitar are la bază constrângeri bugetare naționale, dar și refuzul unor guverne de a acoperi un deficit de miliarde de euro la Kiev.

Refuzul Bulgariei: Rumen Radev invocă regulile europene chiar în fața președintei Comisiei

Cel mai recent semnal al acestei opoziții a venit direct și neechivoc din partea Bulgariei. Aflat față în față cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul vizitei acesteia de zilele trecute la Varna, premierul bulgar Rumen Radev a anunțat că țara sa nu va participa la o nouă rundă de finanțare europeană pentru Ucraina.

Argumentul invocat de șeful executivului de la Sofia se întoarce chiar la regulile impuse de Bruxelles: deficitul bugetar. „În ceea ce privește asistența financiară, noi înșine ne aflăm în procedura de deficit excesiv, iar doamna Ursula von der Leyen ne-a cerut în repetate rânduri să aducem deficitul sub limita de 3%”, a declarat Radev, potrivit publicației bulgare Novinite.

Comisia Europeană a recomandat deschiderea procedurii pentru Bulgaria în iunie, după ce deficitul țării vecine a atins 3,5% din PIB în 2025. Cu proiecții pesimiste (4,1% în 2026 și 4,3% în 2027), Sofia trebuie să coboare sub pragul de 3% până în 2029, iar în această lună Comisia urmează să evalueze progresele.

Sprijin non-financiar ca alternativă

Pentru a tempera refuzul, Radev a amintit că ajutorul Bulgariei s-a manifestat deja pe alte paliere, subliniind asistența acordată refugiaților ucraineni, exporturile de energie electrică și eforturile de refacere a infrastructurii feroviare și a centralelor din Ucraina.

În plus, oficialul a menționat un incident recent: salvarea celor 15 membri ai echipajului navei ucrainene Chelsea 3, lovită de drone în largul coastelor bulgărești pe 13 octombrie.

Germania pune presiune: scrisoarea cancelarului Merz și bugetul UE pe termen lung

Opoziția Bulgariei vine într-un moment de tensiune europeană maximă privind bugetul. Kievul se confruntă cu un deficit de aproximativ 70 de miliarde de euro pentru anul 2027, sumă din care Bruxelles-ul ar trebui să acopere circa 45 de miliarde de euro.

Încercând să găsească o soluție, cancelarul german Friedrich Merz i-a trimis o scrisoare președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea reuniunii de la Dublin din 13 noiembrie.

Conform publicației Kyiv Independent, liderul de la Berlin a reclamat că „ajutorul este distribuit inegal și suportat în mare parte de doar câteva state membre”, sugerând necesitatea unei contribuții unitare.

Deși scrisoarea lui Merz păstrează un ton diplomatic și evită amenințările explicite, Financial Times a relatat că Germania ar fi gata să folosească o armă redutabilă: veto-ul pe viitorul buget al Uniunii.

Potrivit sursei citate, Berlinul ia în calcul condiționarea aprobării Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034 de un acord unanim al statelor membre privind finanțarea Ucrainei. Aceasta reprezintă o pârghie uriașă de negociere, Germania fiind cel mai mare contributor net la bugetul european.

Ungaria, Slovacia și Cehia se alătură Bulgariei. Fico acuză o legătură „foarte periculoasă”

Presiunile venite de la Berlin au stârnit reacții vehemente în Europa Centrală. Premierul slovac Robert Fico a catalogat drept „foarte periculoasă” intenția Germaniei de a lega bugetul UE de banii pentru Ucraina.

Alături de Bulgaria, alte trei state au semnalat deja că nu vor mai da fonduri către Kiev: Ungaria, Slovacia și Cehia. Coincidența face ca toate aceste patru națiuni să fie beneficiare nete ale bugetului UE (primesc mai mulți bani decât contribuie), ceea ce le face vulnerabile la presiunea germană.

Schimbarea de putere din Ungaria, unde noul premier Péter Magyar a preluat conducerea, nu a modificat linia politică în această privință. Conform declarațiilor lui Robert Fico, Magyar împărtășește aceeași opoziție față de finanțarea suplimentară a efortului de război ucrainean.

Pe fondul nevoilor stringente ale Kievului și al blocajelor bugetare din tot mai multe state membre, tensiunile dintre statele estice reticente și puterile din Vest, în special Germania, promit să domine viitoarele runde de negociere de la Bruxelles.