Ce riscă românii care participă la un miting fără autorizație. În ce condiții se ajunge la amenzi și intervenția jandarmilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Înaintea manifestației anunțate de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) pentru sâmbătă, 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, în sprijinul lui Călin Georgescu, dezbaterea publică s-a mutat atât în zona disputelor politice, cât și în cea a consecințelor legale.

Deși Primăria Municipiului București nu a avizat desfășurarea adunării publice, președintele AUR, George Simion, a anunțat că protestul va avea loc conform planului, începând cu ora 14:00 (cu adunarea participanților de la ora 13:00).

Liderul AUR a susținut vineri că blocarea autorizației ar fi rezultatul unei intervenții directe a președintelui Nicușor Dan, afirmație respinsă categoric de șeful statului, și a precizat că formațiunea sa a adus peste 180 de observatori internaționali pentru a documenta eventualele abuzuri ale forțelor de ordine, inclusiv în cazul autocarelor cu simpatizanți oprite pe drum.

Dincolo de mesajele politice, legislația din România stabilește reguli stricte și sancțiuni clare atât pentru cei care organizează, cât și pentru cetățenii care participă la o adunare publică neautorizată.

Miza politică: acuzațiile la adresa lui Nicușor Dan și cei 180 de observatori internaționali

George Simion a declarat în Parcul Izvor că decizia autorităților de a nu autoriza protestul din 14 noiembrie reprezintă o încălcare a dreptului constituțional la liberă exprimare și a acuzat direct Administrația Prezidențială că ar fi cerut oprirea manifestației.

Președintele AUR a transmis că nu va tolera eventuale abuzuri din partea structurilor de ordine și a anunțat prezența a peste 180 de observatori străini — printre care și reprezentanți ai partidului german Alternative für Deutschland (AfD) — care urmează să monitorizeze intervențiile jandarmilor și ale polițiștilor.

De cealaltă parte, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, și structurile de ordine publică au invocat riscurile de securitate și ordinea publică, inclusiv suprapunerea cu meciul România–Polonia din Liga Națiunilor, la care sunt așteptați aproximativ 3.000 de suporteri polonezi.

Ce prevede Legea nr. 60/1991 pentru participanții la un miting neautorizat

În România, cadrul juridic al protestelor este reglementat de Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (republicată). Potrivit legii, adunările publice care urmează să se desfășoare în piețe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber se pot organiza numai după declararea prealabilă și avizarea acestora de către primărie, cu excepția celor strict culturale, sportive, religioase sau comemorative.

Pentru simplii participanți la un protest nedeclarat sau neautorizat, legea face o distincție esențială între simpla prezență într-un spațiu public și refuzul de a respecta indicațiile forțelor de ordine:

Amendă de la 500 la 5.000 de lei pentru refuzul de a părăsi zona: Potrivit art. 26 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 60/1991, constituie contravenție „participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise și urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfășurare a acestora, la avertizările și somațiile organelor de ordine făcute potrivit legii”. Cu alte cuvinte, simpla prezență a unui cetățean în zona manifestației devine sancționabilă contravențional în momentul în care jandarmii emit somațiile legale de dispersare, iar persoana refuză să plece.

Sancțiuni pentru blocarea traficului sau tulburarea ordinii publice: Participanții care blochează circulația rutieră în afara unui perimetru avizat, care instigă la violență, poartă obiecte periculoase sau nu respectă indicațiile polițiștilor și jandarmilor riscă amenzi contravenționale suplimentare, atât în baza Legii nr. 60/1991, cât și a Legii nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială.

Când intervine răspunderea penală: Dacă în timpul unei manifestații neautorizate au loc acte de violență asupra forțelor de ordine (ultraj), distrugeri de bunuri publice sau private ori blocarea cu intenție a căilor de comunicații astfel încât să fie pusă în pericol siguranța circulației, faptele depășesc sfera contravențională și intră sub incidența Codului Penal.

Ce riscă organizatorii și cum se face intervenția Jandarmeriei

Legislația prevede sancțiuni mult mai severe pentru cei care inițiază sau conduc o manifestație fără avizul primăriei. Potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 60/1991, organizarea și desfășurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 10.000 de lei.

Totodată, legea stabilește o procedură strictă pe care forțele de ordine trebuie să o urmeze înainte de a interveni în forță pentru dispersarea unei mulțimi:

Avertizarea și cele trei somații legale: Jandarmii au obligația să ceară participanților să părăsească zona prin avertizări sonore și luminoase, urmate de trei somații distincte făcute la intervale de timp suficiente pentru ca oamenii să se poată retrage în siguranță.

Intervenția graduală: Doar dacă mulțimea nu se dispersează după ultima somație sau dacă se produc acte de violență, forțele de ordine pot interveni pentru restabilirea ordinii publice, folosind mijloacele din dotare proporțional cu gradul de rezistență întâmpinat.

Dreptul de a contesta amenzile: Orice proces-verbal de contravenție întocmit de polițiști sau jandarmi în timpul ori după încheierea manifestației poate fi contestat în instanță, la judecătorie, în termen de 15 zile de la comunicare.