Ce salariu are, de fapt, un inspector ANAF în 2025? Nu este ceea ce se crede

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe Sed Lex, Vasile Marica, a expus o radiografie amplă a problemelor care împiedică statul român să gestioneze eficient criza bugetară. De asemenea, el a mai spus și ce salarii primesc inspectorii ANAF, sumele fiind, spune el, departe de mii de euro pe lună.

În ciuda percepției publice, salariile inspectorilor ANAF sunt departe de a fi „mii de euro pe lună”.

Vasile Marica a afirmat clar că un inspector ANAF câștigă, în medie, 6.000 de lei net, iar alți angajați ai instituției primesc între 4.000 și 8.000 de lei.

În plus, a criticat stereotipurile legate de averea funcționarilor publici, subliniind că de multe ori, chiar și o locuință sau o datorie bancară sunt interpretate greșit în ochii opiniei publice.

Soluția pentru ca România să iasă din criza bugetară

Potrivit lui Vasile Marica, soluțiile pentru ieșirea României din criza bugetară nu pot fi decât de durată și trebuie să înceapă cu restructurarea firmelor de stat falimentare.

Acesta a subliniat că statul continuă să susțină întreprinderi cu datorii uriașe, precum STB sau CFR Călători, fără a avea un plan concret de reformă. În cazul în care nu se poate asigura funcționarea eficientă a acestor companii, Marica propune fie listarea lor la bursă pentru atragerea de investiții, fie eliminarea din portofoliul public și restructurarea lor totală.

„Atâta timp cât nu s-au luat măsurile pe 3 ani, trebuie să ne întoarcem la ceea ce trebuia să se întâmple. Mai întâi, firmele care sunt gestionate de stat și care sunt falimentare cărora întotdeauna le anulăm datoriile. Una dintre ele este firma de transport din București, STB, putem să o închidem? Este unul dintre cei mai mari datornici. CFR Călători putem să-l închidem? Dacă da, cu ce îl înlocuim? Pentru CFR privat nu avem infrastructura și capacitățile necesare. Ori mă duc și le scot pe bursă și văd despre ce e vorba cu ele, care sunt profitabile și aduc bani. Dacă nu, le scot din portofoliul meu, iar celelalte trebuie restructurate”, a declarat Vasile Marica, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe Sed Lex, conform DC News.

Cheltuieli nejustificate în administrația publică

Un alt punct critic îl reprezintă cheltuielile nejustificate din administrația publică. Marica a oferit exemplul aparatului central al Vămii, care are în prezent 600 de angajați, în timp ce punctele de frontieră precum Albița și Huși se confruntă cu un deficit acut de personal. Situația este agravată de existența a nouă directori generali care și-au creat structuri artificiale pentru a-și justifica pozițiile, redistribuind personalul de la granițele sensibile spre birourile centrale.

„După aceea, am zona de cheltuieli. Zona de cheltuieli înseamnă: mașini, parc de mașini, clădiri, tot felul de minuni ale statului. Trebuie luate la rând. De exemplu, Vama, la ora actuală, are în aparatul central 600 de oameni, iar la Albiţa, Huşi, eu nu am cu cine să fac treabă. Am 9 directori generali care și-au făcut o structură – și are dreptate aici Bolojan, pot să fiu de acord cu el – și-au făcut o structură de așa natură încât toți cei 9 directori generali să încapă, pentru că ei trebuie să aibă un număr de oameni în subordine. Au luat oameni din zonele fierbinți, unde trebuie să fie cineva tot timpul, și am mai rămas cu Serbia, Ucraina și Moldova, granițe de frontieră pe care ar trebui să meargă treaba brici. De unde? Avem 600 de oameni la aparatul central”, a mai spus specialistul.

Capacitatea ANAF de a efectua controale riguroase este grav afectată

Această tendință de centralizare a resurselor administrative este prezentă și în ANAF. În București, un sector are în medie 50 de inspectori fiscali, iar în total, la nivelul Capitalei, sunt aproximativ 400 de inspectori pentru a verifica 600.000 de firme. Din cauza lipsei de personal, multe firme își mută sediul în București, știind că probabilitatea unui control este extrem de mică. Practic, capacitatea ANAF de a efectua controale riguroase este grav afectată.

„De aici ar trebui să facem o analiză. Și mai sunt instituții de genul ăsta. În aparatele centrale s-a făcut o infuzie de oameni foarte mare. Sunt de acord, dar ei trebuie duși la treabă. De exemplu, Bucureștiul. Avem la un sector 50 de inspectori ANAF, per total sectoare avem 400 și avem 600.000 de firme în București. Toți și-au mutat sediile la nivelul Bucureștiului. Au făcut o invazie aici că știu că nu pot fi controlați că nu avem timp, că nu avem oameni.

ANAF-ul e cel mai hulit acum. Am scos 2800 de oameni la pensie în doi ani de zile. Nu avem cu ce să-i înlocuim, nu s-au făcut angajări, nu avem cu ce să ne ducem”, a conchis Vasile Marica.

ANAF nu și-a înlocuit personalul care a ieșit la pensie

Marica a semnalat faptul că, în ultimii doi ani, ANAF a pierdut aproximativ 2.800 de angajați care au ieșit la pensie, fără ca aceștia să fie înlocuiți.

Solicitările pentru recrutarea de tineri au fost refuzate în mod repetat, iar problema Legii insolvenței a fost ignorată până de curând. Deși autoritățile par să fi recunoscut abia acum gravitatea situației, timpul pierdut a generat o criză de personal care limitează dramatic eficiența instituției.

Consecințele acestor probleme se resimt direct în activitatea de control. Marica a oferit exemplul unei firme care poate aplica mai multe cote de TVA (5%, 11%, 19%), situație care necesită o verificare atentă din partea inspectorului ANAF.

Cu doar 60 de inspectori activi într-un sector care gestionează 200.000 de firme, această misiune devine imposibilă. Astfel, multe companii scapă de verificări, iar percepția publică este că ANAF nu își face treaba, deși realitatea este lipsa acută de resurse umane.