News

Reacții în lanț după postarea lui Alexandru Rogobete cu bunica: lista neagră cu spitalele care fac abuzuri

Reacții în lanț după postarea lui Alexandru Rogobete cu bunica lista neagră cu spitalele care fac abuzuri
Alexandru Rogobete. Foto: Facebook

De la învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu și preluarea portofoliului Sănătății, Alexandru Rogobete s-a impus rapid drept cel mai activ membru al Executivului în materie de comunicare publică. Prezent constant pe teren, la conferințe, spitale în șantier și evenimente din sistemul sanitar, ministrul a adoptat o strategie ofensivă pe rețelele sociale, postând ritmic mesaje directe, promisiuni clare și imagini din activitatea zilnică.

Această vizibilitate accentuată a atins un nou vârf după ce ministrul a publicat un videoclip de tip reel și un mesaj în care a relatat un experiment personal inedit: a pus mâna pe telefon și a sunat incognito la mai multe spitale publice din țară, încercând să obțină o programare la neurologie pentru o ipotetică „bunică”.

Deznodământul relatat chiar de demnitar a scos la iveală realitatea dură pe care asigurații o trăiesc zi de zi: telefoane la care nu răspunde nimeni, liste blocate și recomandări fățișe de a merge la clinici private. Reacția internauților nu a întârziat: dincolo de laudele pentru inițiativă, postarea s-a transformat într-o veritabilă petiție colectivă, oamenii indicând punctual spitale de top, abuzuri la plată și lipsuri grave din unitățile medicale.

Gestul ministrului: apel incognito și controale trimise la Colentina

În mesajul său, Alexandru Rogobete a confirmat că a verificat personal sesizările primite de la români și a dispus trimiterea Corpului de Control în teren, vizând în primă fază Spitalul Clinic Colentina din Capitală:

„Mulți pacienți mi-au semnalat că sună zile întregi la spitale, că nu le răspunde nimeni sau că li se spune mereu că nu mai există locuri disponibile.

Așa că am pus mâna pe telefon și am sunat personal la mai multe spitale publice din România, încercând să obțin o programare la neurologie pentru bunica mea.

Rezultatele au fost diferite. În unele spitale, sistemul funcționează, personalul răspunde, iar programările sunt disponibile într-un timp rezonabil. Felicit aceste echipe! În alte spitale, însă, am întâlnit situații greu de acceptat: programări imposibile și chiar recomandări de a apela la o clinică din afara spitalului.

Nu este normal ca un pacient să fie plimbat între numere de telefon, liste de așteptare și explicații administrative pentru a ajunge la un medic specialist!

Începând de astăzi, am dispus controale extinse prin Corpul de Control al Ministerului Sănătății, pentru verificarea programărilor, a pontajelor și a modului în care funcționează ambulatoriile de specialitate. Vom verifica inclusiv situația semnalată la Spitalul Colentina, începând chiar de acum!

Am spus clar că dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate este o prioritate. Nu accept ca această reformă să rămână doar pe hârtie! Cine crede că fentează regulile, se înșeală! Pacienții au dreptul la servicii medicale accesibile, iar managerii au obligația să organizeze aceste servicii astfel încât ele să funcționeze.

Voi continua să verific personal. Iar acolo unde lucrurile nu funcționează, voi interveni! O să fie bine!”

Oamenii au rupt tăcerea: între felicitări și liste întregi de revendicări

Dacă la nivel de imagine inițiativa a fost primită cu entuziasm, secțiunea de comentarii a devenit rapid o radiografie necenzurată a suferinței din spitalele de stat. Mii de români au reacționat, împărțindu-se între cei care laudă deschiderea noului ministru și cei care cer măsuri urgente pe cazuri specifice.

Printre primele reacții s-au numărat cele de apreciere pentru coborârea demnitarului în realitatea de la firul ierbii:

„Respectul față de pacient trebuie să se vadă în fapte, nu doar în declarații! Accesul la medic nu trebuie să fie un privilegiu, ci un drept. Felicitări pentru implicare și pentru măsurile concrete! România are nevoie de responsabilitate și de oameni care chiar fac lucrurile să funcționeze.”

Un alt utilizator a subliniat că așteptarea la telefon poate deveni o chestiune de viață și de moarte:

„Dacă ați ști cât mă bucur! Aceasta este o inițiativă foarte bună. Noi, ca și pacienți, exact cu asta ne confruntăm. Am reușit greu să mă programez într-un spital mare din România după 2 luni jumătate și multe apeluri fără răspuns sau deconectate. Vă dați seama în 2 luni jumătate câte se pot întâmpla? Poate că persoana care a sunat nu mai are nevoie de asistență medicală, ci de o rugăciune. Personal vă mulțumesc din toată inima pentru inițiativă!”

Aprecierile au continuat în aceeași notă:

„Felicitări, domnule ministru! Sunteți singurul care ascultă vocea bolnavilor și greutățile lor. Ne bucurăm și prin simplul fapt că ne credeți când spunem ce greu obții o programare la stat.”

Cazuri concrete aduse pe masa ministrului: Cluj, Foișor, Fundeni și Târgu Mureș

Dincolo de aprecieri, mare parte a mesajelor a conținut sesizări exacte privind spitale de renume și disfuncționalități majore de sistem, oamenii cerându-i ministrului să extindă controalele.

Un caz flagrant a fost semnalat la Institutul Inimii din Cluj-Napoca, unde un pacient cu stimulator cardiac nu reușește să obțină o verificare de rutină:

„De la începutul anului tot sun să obțin o programare la Institutul Inimii Cluj-Napoca, dar efectiv nu răspunde nimeni la telefon! O singură zi pe lună se pot face programări telefonice, într-un interval de 3 ore, în care am sunat și de 200 de ori, nu exagerez, și niciun rezultat. Și dacă am noroc să răspundă, bineînțeles că nu sunt locuri, sau să încerc să fac programare online, unde din nou nu sunt locuri, sau toți medicii sunt în concediu medical… Inadmisibil ca într-un an întreg să nu poți obține o programare pentru pacient cu stimulator cardiac, doar pentru verificare…”

La Spitalul de Ortopedie Foișor din București, listele de așteptare par să se întindă pe mai mult de jumătate de an:

„Verificați, vă rog, și la Spitalul Foișor. Din luna iunie încerc să fac o programare pentru o consultație în ambulator la dr. Șerban Dragosloveanu. De două ori mi s-a anulat programarea și m-a reprogramat în ianuarie. Este normal, atâta timp cât plătim sume foarte mari la CASS, să așteptăm mai mult de jumătate de an pentru o programare? Poate ar trebui făcut un pachet de servicii medicale și pentru cei care plătesc CASS de două ori (salarii și dividende) și nu beneficiază de niciun serviciu medical!”

Situația critică a condițiilor hoteliere de la Institutul Clinic Fundeni a fost de asemenea adusă în discuție de un aparținător:

„Doamne ajută… poate sesizați și faptul că Spitalul Fundeni anul trecut nu a avut căldură toată iarna, iar anul acesta se pare că se repetă istoria! Este vorba de un spital cu bolnavi oncologici, care au imunitatea scăzută… se ameliorează cu tratamentul prescris, dar pot muri de o pneumonie! Nu este posibil așa ceva… îndreptați-vă atenția și în direcția asta!”

Plăți duble la stat și investigații paralele

Un alt aspect reclamat intens vizează „gratuitatea” fictivă a biletului de trimitere de la medicul de familie, pacienții reclamând că ajung să plătească investigațiile direct în policlinicile de stat:

„Domnule ministru, eu cotizez lunar destul de mulți bani la sistemul de sănătate. Aș vrea să știu de ce atunci când merg la o consultație în baza unui bilet de trimitere, am gratuitate doar pentru discuția purtată cu medicul? Ecografia sau orice alt consult necesar se plătește. Am experimentat asta la endocrinologie, interne, cardiologie. Menționez că sunt din Târgu Mureș.”

În timp ce alți comentatori i-au amintit de reforma asigurărilor:

„Așa, domnule Rogobete, ușor-ușor îți revii! Ia să vezi ce faci cu asigurările de sănătate, coasigurarile, ar trebui introduse din nou!”

Prin experimentul său telefonic, Alexandru Rogobete a reușit să bifeze un impact mediatic masiv, însă valul de reacții din comentarii arată că simpla recunoaștere a problemelor a ridicat uriaș ștacheta așteptărilor. Rămâne de văzut dacă controalele anunțate la Spitalul Colentina se vor transforma într-o reformă reală a ambulatoriilor de specialitate la nivelul întregii țări sau vor rămâne doar un episod de comunicare intensă pe internet.

Anca Andrei este o jurnalistă cu multă experiență și a lucrat la cele mai mari publicații din România, mai întâi ca redactor, iar ulterior a devenit redactor șef.Și-a început cariera în ... citește mai mult
Articole recomandate