Motivul real pentru care iubitul uneia dintre cele două doctorițe de la Spitalul Sfântul Pantelimon a încercat să se sinucidă. Planul diabolic al procurorilor

O nouă știre legată de cazul Pantelimon a cutremurat astăzi opinia publică. Iubitul uneia dintre cele două doctorițe acuzate de crimă cu premeditare a încercat să se sinucidă. Informația nu a făcut mare vâlvă pe la televiziuni și nici în presa scrisă. Ba chiar a fost trecută cu vederea sau interpretată într-o manieră ostilă.  

Și asta pentru că tentativa de suicid a medicului ATI de la Spitalul Militar, cu care una dintre cele două doctorițe era într-o relație, i-ar inculpa chiar pe cei doi procurori care au instrumentat cazul. Detaliile care încearcă să fie ascunse de public le vom dezvălui noi imediat.

Cei de la Digi24 au depus eforturi consistente pentru a dat cu totul alt sens informației reale. Aceștia chiar l-au contactat pe Cătălin Țone, fostul șef al Serviciului Antidrog pentru ca acesta să explice dacă medicul anestezist, care a fost găsit leșinat într-o toaletă publică din Brașov, ar fi dependent de vreo substanță interzisă.

Mai mult decât atât, ei vorbesc despre faptul că medicul în cauză trebuie practic anchetat pentru a se afla de unde a avut substanța pe care și-a injectat-o.

În realitate lucrurile arată complet altfel. Una dintre cele două doctorițe de la Sfântul Pantelimon avea o relație secretă cu un medic ATI de mare renume de la Spitalul Militar, unde de altfel ea și-a făcut și rezidențiatul. Aceasta a fost interceptată de procurori în timp ce purta o discuție cu el, iar procurorii au cuprins stenogramele în referat, iar apoi au dat aceste informații către presă pentru a pune presiune publică și a forța mâna judecătorilor.

Medicul ATI a încercat să se sinucidă pentru că viața lui privată a devenit publică. Ce s-a întâmplat pas cu pas

Cei doi procurori au publicat NUMELE doctorului în clar și nu numai că l-au scris în referat, dar au dat referatul către jurnaliști, care desigur l-au prezentat publicului. Astfel întreaga țară a putut afla cine este iubitul doctoriței, cu nume și prenume. Practic magistrații au încălcat mai multe legi simultan, dreptul la viața privată, dar și legea GDPR-ului.

Medicul a fost supus unei presiuni psihologice imense din toate părțile și ulterior a cedat. Practic și-a văzut cariera clădită în timp, dar și viața privată făcută franjuri fără ca el să fi comis vreo infracțiune. El și-a injectat o perfuzie cu un anestezic puternic într-o toaletă publică din Brașov pentru a-și pune capăt zilelor, iar un trecător a sunat la 112 când l-a găsit leșinat. Acum bărbatul este în stare gravă la spital.

Procurorii nu aveau niciun drept să prezinte numele unei persoane, care era doar martor, însă au făcut-o cu scop precis. În referat se poate observa că există stenograme unde sunt protejate numele mai multor persoane care sunt numite doar DOAMNA. Deci puteau proteja identitatea, însă au ales să-l supună unei terori publice pe iubitul uneia dintre doctorițe cu scopul de a face cazul și mai senzațional.

De altfel referatul celor doi procurori pare mai degrabă o compunere, un basm menit să sperie copiii năzdrăvani. Chiar apelativele folosite, cum ar fi „doamna cu coasa” arată clar că documentul juridic pare mai degrabă unul artistic. În loc să fie prezentate argumente legale, probe concrete și articole de lege care să susțină acuzațiile tot referatul este plin de metafore.

Mai multe asistente de la ATI Pantelimon au injectat pacienții cu noradrenalină în secret. Posibil ca din acest motiv, aceștia să fi decedat

Raportul de la INML este considerat ridicol de toată lumea medicală. Nu a existat o expertiză de specialitate și mai mult decât atât, comunicatul arogant al legiștilor care spune: „Probabilitatea ca decesul să se fi produs din cauza scăderii dozei de noradrenalină este de peste 99% ” nu face altceva decât să arate că aceștia din orgoliu nu doresc să-și recunoască limitele.

Tot din referatul de poveste al procurorilor aflăm că asistentele, după bunul plac, s-au apucat să injecteze noradrenalină prin perfuzii, fără să aibă vreo indicație medicală. Întrebarea este de unde au avut noradrenalina? Circula la liber prin spital? Asta înseamnă că aceste asistente trebuie judecate pentru că au încălcat flagrant legea. Cine poate spune că nu injectarea lor după bunul plac nu i-a ucis pe pacienți? Medicii ATI fac 6 ani de medicină și încă 5 de rezidențiat pentru a putea profesa, deci specialitatea este una deosebit de complexă și nu poate fi înțeleasă de un cadru mediu pe deplin.

Întregul referat al procurorilor se bazează pe interpretări de text, după bunul plac. Mai mult decât atât, aceștia susțin că doctorița întreba din priviri pe asistentă dacă a murit pacientul și aceasta tot din priviri îi răspundea că da. Un argument de un penibil greu de egalat. Cum demonstrezi aruncatul de priviri?

Mai jos redăm articolele de lege pe care le-au încălcat cei doi procurori de caz, dar și colegul lor purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, Alexandru Anghel care a ținut legătura cu presa. Și nu doar medicul ATI, care a încercat să se sinucidă din cauza stresului la care a fost supus gratuit, este în această situație, ci și cele două doctorițe. Înainte ca aceste să se bucure de un proces echitabil, deși nu erau persoane publice, numele și fotografiile lor au rulat în toată mass media. Și nu au rulat întâmplător.

Mai mult, fără să fie declarate vinovate, au fost deja judecate de o parte din public, după ce presa a publicat o serie de articole, care în fapt reprezintă interpretările subiective ale procurorilor, care nu sunt dublate de articole de lege.

Cei doi procurori au încălcat dreptul la viața privată atât a martorilor din dosar, cât și a celor două doctorițe inculpate

Art. 71. – Cod civil

(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private.

(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.

Art. 75

(1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.

(2) Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune.

La nivel european, protecția dreptului la viața privată este garantată de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar si de practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Art. 26 din Constituţia Romaniei recunoaste dreptul la viaţa intimă, familială si privată: “Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată. Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”, acesta fiind în strânsă legătură cu principiul inviolabilităţii domiciliului (art. 27) şi al secretului corespondenţei (art. 28).