De mai bine de o săptămână cazul Pantelimon reprezintă principalul subiect de dezbatere în mass media. Două doctorițe ATI au fost acuzate de crimă cu premeditare și chiar arestate în urma referatului a doi procurori al căror nume a fost ținut secret pentru public. Alexandru Anghel, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul București a fost cel care a ieșit public la declarații și a comentat despre acest dosar.
De ce s-a ales ca numele celor doi procurori să nu fie divulgate rămâne o enigmă, în contextul în care cei din Parchet au ales să trimită către jurnaliști referatul cazului și să facă publice numele celor două doctorițe, fără să le respecte dreptul la intimitate. Mai grav decât atât este că fotografii cu acestea au rulat și rulează în continuare pe toate canalele, iar după linșajul la care au fost supuse va fi greu să iasă pe stradă fără să fie în pericol.
Luju a fost primul portal care a prezentat și numele celor doi procurori implicați în caz, cu toate că erau mulți jurnaliști care cunoșteau această informație. Motivul pentru care nu au publicat-o este probabil legat de relațiile informale pe care le au cu anumite persoane din parchet.
Atât Cătălin Tolontan, cât și alte nume din conducerea HotNews și Digi24 cunosc adevărul, dar au ales să prezinte totul într-o manieră prin care să oripileze publicul, deși cu siguranță au remarcat numeroasele erori din referat.
Așadar cei doi procurori care instrumentează cazul Pantelimon sunt Naș Bogdan-Emil și Muntianu Bogdan-Octavian. Pe rețelele de socializare, au existat mai mulți internauți care i-au asociat pe cei doi cu Serviciul Omoruri condus mult timp de comisarul Radu Gavriș, actual adjunct al Poliției Române.
Mugur Ciuvică, președintele asociației Grupul de Investigații Politice, i-a numit pe cei doi procurori de mai multe ori MILIȚIENI în cadrul unei emisiuni de la Antena 3, arătând practic conexiunea acestora cu MAI sau cu nume actuale sau trecute cu multă influență în acest sistem. Cel puțin unul dintre cei doi procurori au terminat Facultatea de Drept în cadrul Academiei de Poliție, ceea ce întărește și mai mult conexiunea menționată mai sus.
Bogdan Emil-Naș are 33 de ani și în anul 2016 era avocat stagiar la Cluj. Din informațiile publice de pe internet acesta pare să fie și fost înotător. Ulterior a fost admis la INM și a absolvit în anul 2017, simultan cu Alexandru Anghel, care acum este comunicatorul Parchetului pe acest caz. Naș a ajuns apoi procuror pe lângă judecătoria Sectorului 1.
Bogdan-Octavian Muntianu a fost procuror la Constanța, iar apoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3. Soția lui Laura Muntianu este și ea purtător de cuvânt la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și tot de la Constanța s-a transferat. În trecut o chema Iordache Laura.
Cei doi tineri magistrați au în comun faptul că în octombrie 2023 ambii au făcut contestație la nota primită pentru a fi admiși ca procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Cererile lor au fost respinse, dar pare că acum au fost recompensați cu un caz spectacol, care este însă plin de inexactități și care pare mai degrabă o execuție publică.
Trebuie precizat că referatul pe care aceștia l-au întocmit are foarte multe fracturi de logică și tocmai din acest motiv întreaga lume medicală, de la somități la simpli rezidenți, s-au unit și s-au revoltat. Informațiile medicale prezentate sunt complet eronate și stârnesc indignare.
De exemplu, niciunul dintre cei doi procurori nu cunosc modul în care se administrează noradrenalia sau ce face mai exact acest medicament neurotransmițător, iar expertiza prezentată( care ar aparține unui medic de medicină legală) nu are niciun fel de valoare pentru că nu arată practic nimic.
Un alt nume greu implicat în această anchetă este Camelia Stamatoiu, fosta directoare de îngrijiri, de profesie asistentă medicală, dar care are o RUDĂ foarte celebră. Aristotel Stamatoiu a fost șeful Serviciilor Secrete, era cunoscut ca Șeful SPIONILOR. Acesta a decedat, dar relațiile au rămas în familie. Camelia Stamatoiu este cea care le-ar fi îndemnat pe asistente să depună plângere și să saboteze practic medicii.
Din stenogramele de la dosar se poate remarca foarte clar cum nora fostului șef al Spionilor este foarte sigură că asistentele nu vor fi anchetate și dă asigurări că știe deja cum se va termina cazul.
Din referat se poate observa totuși că asistente foloseau noradrenalina după bunul plac, fără să respecte indicațiile primite de la doctori, ceea ce este extrem de grav. Poate chiar asta să fi grăbit anumite decese. Acest lucru trebuie anchetat.
Reputatul medic ATI, Radu Țincu a explicat foarte bine situația actuală și arată cum referatul întocmit de procurori în acest moment este lipsit de probe. Pare mai degrabă un dosar făcut din ordin politic, care să genereze oroare și revoltă, care mai apoi să se transforme în voturi. Fiind atât de slab creat, cu siguranță nu va avea efectul scontat.
„Trebuie să mai spunem un lucru: sunt absolut de acord că există un raport medico-legal, însă în acest moment la acest dosar nu există nicio expertiză tehnică a unui expert în Terapie Intensivă. Eu am înțeles faptul că cei de la Medicină Legală pot emite păreri despre orice tip de patologie. Însă dacă ar fi avut anumite suspiciuni, cred că cei de la IML ar fi trebuit să solicite părerea unui medic de Terapie Intensivă sau a mai multor medici, pentru a se pune de acord cu privire la efectele noradrenalinei (…)
Evident că atunci când decizi să oprești noradrenalina sau s-o înlocuiești cu alt vasopresor, este tocmai pentru că ai înregistrat anumite efecte adverse. Dacă (decesul) a fost provocat, conform referatului procurorilor, de scăderea dozei de noradrenalină – și înțeleg că s-au introdus, de către personal mediu, fiole de noradrenalină în perfuzii – putem să mai avem încredere că această cauzalitate este determinată doar de această scădere a noradrenalinei?
De unde știu eu cu exactitate dozele pe care asistentele le-au introdus sau dacă au introdus dozele corecte, dacă s-au administrat într-un ritm corect aceste substanțe? Deci, sunt foarte multe lucruri care încep să devină neclare în momentul în care acceptăm că acolo era un act medical realizat, oarecum, fără niciun fel de discernământ (…) Eu cred că asistenții medicali ar trebui să își cunoască foarte bine responsabilitățile și limitele de competență și trebuie să își respecte atribuțiile de asistent medical.
În cazul de față, ne lipsește expertiza medico-legală realizată de experți în terapie intensivă. Cu toată respectul și cu toată simpatia pentru colegii noștri de la medicină legală, eu cred că în 2024 un medic, chiar și de medicină legală, nu poate să evalueze orice boală, de la creștet până la degetele de la picioare.
Este nevoie să ceară ajutorul unor experți în domeniile respective. Și acest lucru ne lipsește, pentru că dacă am fi avut o expertiză ATI, sunt absolut sigur că am fi avut mult mai multe elemente de claritate.
Ce avem, ca lipsă din legislație, este lipsa protocoalelor. Protocolul a fost cel care a rezolvat problema malpraxisului în Statele Unite, pentru că judecătorii din America spuneau că nu au cum să evalueze un medic dacă a greșit, pentru că n-au un protocol”, a spus Radu Țincu la Antena 3 CNN.