Transportul subteran din Capitală se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri, la doar câteva luni după majorarea aplicată la începutul anului. De la 1 mai 2026, tarifele la metrou urmează să crească din nou, într-un context economic tot mai apăsător pentru populație: concedieri în mediul privat, inflație persistentă și costuri în creștere la carburanți și utilități.
Decizia vine după ce, în ianuarie 2026, autoritățile au ajustat deja prețurile, invocând creșterea costurilor de operare și nevoia de a alinia tarifele la realitățile economice.
Așadar bucureștenii care depind zilnic de metrou primesc o nouă veste proastă: tarifele vor crește începând cu 1 mai 2026. Dacă la începutul lui 2025 o călătorie costa 3 lei, iar din ianuarie 2026 a ajuns la 5 lei, de luna viitoare prețul urcă din nou: 7 lei pentru o singură călătorie.
Creșterea este una abruptă și, pentru mulți, greu de suportat în contextul economic actual.
Evoluția tarifelor la metrou spune, de fapt, povestea unei scumpiri accelerate:
până la 1 ianuarie 2025: 3 lei / călătorie
ianuarie 2025: 5 lei / călătorie
1 mai 2026: 7 lei / călătorie (noua propunere)
În mai puțin de un an și jumătate, prețul aproape că s-a dublat. Pentru cei care folosesc metroul zilnic, diferența se simte imediat în bugetul lunar.
Pe lângă creșterea prețului pentru o călătorie, și celelalte titluri de transport vor fi mai scumpe. Potrivit propunerilor analizate:
O călătorie: 7 lei (de la 5 lei)
10 călătorii: aproximativ 64–65 lei (de la 50 lei)
Abonament lunar: în jur de 140–150 lei (de la 100–120 lei, în funcție de variantele actuale)
Abonament de o zi: aproximativ 12–14 lei
Abonament anual: ar putea depăși 1.200 lei
Chiar dacă unele valori pot suferi mici ajustări până la aprobarea finală, direcția este clară: toate opțiunile devin mai scumpe.
Reprezentanții Metrorex justifică majorarea prin mai mulți factori care au crescut constant în ultimii ani:
Energia electrică – Metroul consumă cantități mari de energie, iar prețurile din acest sector au fost extrem de volatile.
Costurile de mentenanță – Trenurile, infrastructura și sistemele de siguranță necesită investiții permanente, iar piesele și serviciile sunt tot mai scumpe.
Subvenții insuficiente – Diferența dintre costul real al unei călătorii și prețul plătit de călător este acoperită parțial de stat. Autoritățile spun că această diferență a devenit prea mare.
Nevoia de modernizare – Se invocă și investițiile în modernizarea rețelei și în extinderea magistralelor existente.
Dincolo de explicațiile oficiale, momentul ales pentru această scumpire ridică semne de întrebare.
România traversează o perioadă economică dificilă. Tot mai multe companii au început concedieri, inflația continuă să afecteze produsele de bază, iar costurile cu energia și carburanții sunt în creștere
Pentru un bucureștean care merge zilnic la muncă, metroul nu este un lux, ci o necesitate. Iar orice majorare se traduce direct într-o cheltuială în plus, lună de lună.
Un calcul simplu arată impactul noilor tarife:
2 călătorii pe zi × 7 lei = 14 lei/zi
aproximativ 22 zile lucrătoare = 308 lei/lună (fără abonament)
Chiar și cu abonament:
dacă acesta ajunge la 150 lei, vorbim de o creștere semnificativă față de anii trecuți
Pentru o familie cu două persoane active, costurile pot depăși rapid câteva sute de lei lunar doar pentru transport.
În teorie, cei nemulțumiți ar putea renunța la metrou. În practică însă, opțiunile sunt limitate:
Mașina personală: afectată de scumpirea carburanților și de traficul tot mai aglomerat
Transportul de suprafață: supus acelorași scumpiri și adesea mai lent
Ride-sharing: costuri ridicate, mai ales la orele de vârf
Astfel, metroul rămâne, chiar și mai scump, una dintre puținele soluții viabile pentru deplasarea rapidă în Capitală.
Angajații cu venituri mici – Pentru cei care nu beneficiază de transport decontat, fiecare leu contează.
Tinerii și studenții – Chiar dacă există reduceri, creșterea generală a costurilor îi afectează indirect.
Navetiștii – Cei care combină metroul cu alte mijloace de transport vor simți cel mai puternic impactul.
Specialiștii avertizează că aceste scumpiri ar putea continua dacă costurile energetice rămân ridicate sau subvențiile nu sunt majorate.
Există și riscul ca unii călători să renunțe la transportul public din cauza prețurilor, ceea ce ar putea duce la noi ajustări tarifare în viitor.
Scumpirea metroului de la 1 mai 2026 marchează încă un pas într-o serie de majorări care au transformat transportul public într-o cheltuială tot mai importantă pentru bucureșteni.
De la 3 lei la 7 lei în mai puțin de doi ani nu este doar o simplă ajustare de tarif, ci o schimbare majoră în modul în care oamenii își calculează bugetul zilnic.
Într-un moment în care viața devine tot mai scumpă, iar siguranța locurilor de muncă este tot mai fragilă, această nouă scumpire riscă să fie resimțită mai puternic decât oricare dintre cele de până acum.