Se majorează impozitele și taxele de la 1 martie? O nouă lovitură pentru români. Ce ar putea face Guvernul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Românii se tem ca nu cumva taxele și impozitele să crească și se pare că tot mai multe persoane par să confirme aceste zvonuri.

Situația economică în care se află România e una destul de dificilă. Astfel, Guvernul a decis să înghețe pensiile și salariile pentru a stimula redresarea.

Deși s-a promis că TVA nu va crește și că nu vor exista noi taxe, s-ar părea însă că în realitate Executivul ar putea avea alte planuri. Un semnal de alarmă în acest sens vine de la președintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.

Acesta susține că ar trebui găsite alte soluții pentru ieșirea din această situație economică și nicidecum cele care s-au luat până acum.

Printre altele, acesta a mai adăugat că ar urma o creștere a impozitelor și a taxelor, însă nici acest lucru nu ar fi de mare ajutor.

„Eradicarea sărăciei nu se face cu creşteri din pix a salariilor şi pensiilor (urmată de creştere a impozitelor şi taxelor), ci cu o utilizare inteligentă a resurselor, o valorificare superioară a materiei prime, gazelor, energiei şi a resursei umane, şi obligatoriu cu o restructurare eficientă şi eficace. Asta înseamnă politici publice adecvate, nu „trenuleţe””, afirmă preşedintele AEI, citat într-un comunicat transmis joi Agerpres.

Ce se întâmplă cu taxele și impozitele

Acestea a mai adăugat și că statele din Uniunea Europeană se găsesc în situaţia de a fi pierdut competiţia cu alte ţări din lume, după explozia preţurilor la energie electrică şi la gaze din 2021.

Astfel, este nevoie de soluții cât mai concrete astfel încât România să iasă din impas, iar românii să nu mai fie afectați.

„Faţă de SUA şi China, preţurile energiei în UE au fost duble în perioada crizei. Chiar şi după scăderea preţurilor înregistrată pe parcursul anului 2023-2024, preţurile în Europa rămân cele mai mari din lume. Această situaţie se poate compensa doar printr-o restructurare şi reducere a risipei de resurse (financiare, umane, energetice, materiale etc.). Cu alte cuvinte, printr-o creştere a productivităţii resurselor.

Productivitatea resurselor se exprimă prin cantitatea de PIB (produs intern brut) pe unitatea de material consumat. La nivelul UE, după criza economică din anul 2008 – 2010, s-a produs o decuplare a PIB de unitatea de material consumat în medie, aspect care a determinat o creştere continuă a productivităţii resurselor. România este singura ţară din UE unde nu s-a reuşit această decuplare totală”, a subliniat Dumitru Chisăliţă.