Mai poate intra România în spațiul Schengen măcar în anul 2024? Ce poziția a luat Croația acum, după ce Austria începuse să dea semne pozitive

România trebuia să între în spațiul Schengen în decembrie 2023. Doar că Austria s-a opus, înregistrându-se astfel un eșec răsunător pentru mandatul lui Klaus Iohannis. Deși președintele a promis că lucrurile se vor ameliora și că își va îndeplini obiectivul asumat în 2024, semnele de întrebare sunt tot mai persistente.

Cancelarul Austriei Karl Nehammer nu vrea să renunțe deloc la dreptul de veto și continuă să se opună aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen în ciuda insistențelor Germaniei. Și alte state sprijină țara noastră. Printre acestea Croația, care se arată deschisă în a ajuta inclusiv cu expertiză.

„Speram ca atât România, cât și Bulgaria vor fi în același tren, mai ales când vine vorba de Spațiul Schengen. În zona euro, România nu a ales să se alăture, doar Bulgaria. Suntem bucuroși să susținem ambițiile atât ale României, cât și ale Bulgariei în ceea ce privește aderarea la Spațiul Schengen și, de asemenea, dacă zona euro ar deveni vreodată un subiect de interes (n.r. în România), am fi foarte bucuroși să susținem și acest lucru”, a concluzionat, la emisiunea Pașaport Diplomatic, la Digi 24, Andrei Plenkovici, primul-ministru al Croației.

Acesta a explicat și ce a făcul el împreună cu echipa lui pentru a accelera procesul de aderare la Spațiul Schengen, dar și la zona euro. Țara pe care o conduce a avansat enorm în ultimii ani, fiind un exemplu pozitiv în UE din toate punctele de vedere.

Cum a reușit Croația să adere la Spațiul Schengen, dar și la zona Euro într-un timp record

„În cazul Schengen, am reușit să recuperăm procesul deja avansat pe care îl aveau atât România, cât și Bulgaria, pentru că ați început acest exercițiu în 2011. Am avut 286 de criterii diferite pentru Schengen, le-am îndeplinit și ne-am consolidat controlul asupra frontierei externe.

Așadar, aș spune că acest lucru a fost esențial, îndeplinirea bună a criteriilor și controlul eficient al frontierei și prevenirea rutelor de migrație ilegală, adică Mediterana de Est, Balcanii de Vest. Toate acestea s-au făcut pentru Schengen”, a spus premierul Plenkovici la Digi 24.

„Pentru zona euro am făcut, aș spune, cel mai sârguincios proces de până acum. Am început în 2017 și 2018 și am îndeplinit criteriile ca și cum am fi din Elveția mai degrabă decât din Croația. Acest lucru a fost excelent și suntem singura țară care a aderat la Schengen și la euro în același an, aceeași zi și aceeași lună, adică pe 1 ianuarie 2023”, a precizat premierul croat.

„A fost multă muncă politică, dar multă muncă concretă. Nu aș spune că terminalul de gaz lichefiat din Marea Adriatică, care a fost, de asemenea, un proiect realizat complet în mandatul meu, a schimbat starea de spirit. Ceea ce am făcut a fost să arătăm că putem face și că îndeplinim lucrurile la timp. Am lucrat foarte mult cu toți liderii și de aceea am fost acceptați”, a conchis Andrei Plenkovici.