Filmele horror din ultima perioadă sunt suprasaturate de clișee, efecte vizuale exagerate și francize care se repetă la nesfârșit.
În acest context, filmul Malevolent (2018) reușește să păstreze o eleganță rece și o tensiune bine dozată, fără să aibă nevoie de aplauzele publicului larg sau de o campanie de promovare agresivă. Este unul dintre acele filme ascunse în catalogul Netflix, pe care îl poți descoperi întâmplător într-o seară, dar care îți lasă o impresie puternică și neașteptată.
Regizat de Olaf de Fleur și având-o în rolul principal pe Florence Pugh, Malevolent spune povestea unei echipe de frați care pretind că investighează fenomene paranormale, în realitate profitând de credulitatea clienților. Totul merge conform planului până când acceptă un caz într-o casă izolată în care ororile devin cât se poate de reale. Deși premisa poate părea convențională, execuția este exact opusul.
Florence Pugh oferă o interpretare subtilă, dar profund neliniștitoare. Este vorba despre un rol care anunța deja cariera impresionantă pe care avea să o urmeze în filme precum Midsommar sau Dune Part Two. Fără a exagera emoțiile și fără să cadă în capcana isteriei, personajul ei este ancorat în realitate, iar reacțiile ei dau greutate fiecărei secvențe tensionate. Mai mult, chimia dintre ea și ceilalți membri ai distribuției susține o atmosferă apăsătoare, dar credibilă.
Din punct de vedere vizual, filmul de pe Netflix este sobru, dar eficient. Folosește o paletă de culori în tonuri reci și cadre statice care contribuie la senzația de izolare și incertitudine. Coloana sonoră este minimalistă, fără explozii sonore gratuite, lăsând spațiu tăcerilor apăsătoare care funcționează aproape ca un personaj în sine. Spre deosebire de horror-urile de duzină, Malevolent nu mizează pe jump scare-uri artificiale, ci pe o tensiune care se construiește lent, dar sigur.
Totuși, filmul nu este lipsit de slăbiciuni. Unele personaje secundare nu sunt dezvoltate suficient, iar finalul poate părea grăbit sau ușor neclar pentru unii spectatori. Cu toate acestea, aceste scăpări nu diminuează impactul general al poveștii și nici calitatea atmosferei create de regie și interpretare.