Persoanele fizice nu mai sunt obligate să depună declarația unică estimativă pentru veniturile viitoare. Deși această decizie a autorităților fiscale elimină o sarcină birocratică, ea a creat și un vid de reglementare care îi pune în dificultate pe cei care obțin venituri din activități independente.
Problema apare în special pentru cei care nu au contracte de muncă și își câștigă existența ca liber-profesioniști — de exemplu, avocați, medici, contabili sau consultanți, scrie avocatnet.ro.
În lipsa declarației estimative, aceștia nu mai pot dovedi în 2025 că sunt asigurați în sistemul public de sănătate, chiar dacă au obligația legală de a plăti contribuția la sănătate (CASS) în 2026, pentru veniturile realizate în 2025.
Până în 2024, depunerea declarației estimative genera automat calitatea de asigurat. Din 2025, singura cale de a obține acest statut este printr-o opțiune expresă pentru plata CASS în lipsa altor surse de venit. Această opțiune trebuie formulată într-o declarație unică, dar, paradoxal, formularul actual nu prevede rubrica necesară pentru toți contribuabilii aflați în această situație.
Uniunea Națională a Barourilor din România și alte organizații profesionale au sesizat deja Fiscul cu privire la lipsa unei soluții clare. Răspunsul autorităților întârzie, iar termenul-limită pentru depunerea declarației unice — 26 mai 2025 — se apropie rapid.
Cei care își exercită opțiunea de plată a CASS vor achita 2.430 lei, echivalentul a 10% din șase salarii minime pe economie. Suma devine creanță fiscală, adică nu poate fi anulată chiar dacă venitul net obținut în 2025 se dovedește mai mic de 24.300 lei. În schimb, contribuabilul va beneficia de serviciile medicale de bază până în mai 2026.
Dacă venitul depășește acest prag, CASS se va recalcula. Pentru venituri între șase și 60 de salarii minime (adică până la 243.000 lei), se va plăti diferența dintre 10% din venitul efectiv și suma deja achitată. Pentru venituri mai mari de 243.000 lei, diferența va fi semnificativ mai mare.