De la 1 ianuarie 2026, valoarea tichetelor de masă din România va ajunge la 50 de lei pe zi, potrivit unui anunț făcut de autorități și confirmat de mediul de afaceri. Măsura vine într-un context economic tensionat, în care inflația și costurile pentru alimente, utilități și energie au crescut semnificativ în ultimii ani.
După ce valoarea nominală a tichetelor de masă a ajuns în 2025 la 40,18 lei, Guvernul și reprezentanții patronatelor au convenit o nouă majorare începând cu 1 ianuarie 2026, când pragul maxim legal va fi de 50 de lei/zi.
Decizia a fost anunțată de Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), și confirmată de Ministerul Muncii, care pregătește actul normativ de aplicare.
Potrivit datelor oficiale, peste 3 milioane de angajați din România beneficiază de tichete de masă, ceea ce face ca această creștere să aibă un impact semnificativ asupra veniturilor lunare.
Tichetele de masă au fost introduse în România ca un beneficiu extrasalarial neimpozabil, menit să stimuleze consumul intern și să ajute angajații să-și acopere o parte din costurile zilnice pentru hrană.
2015: valoarea medie era de 9,41 lei/zi
2019: 15,18 lei/zi
2022: 30 lei/zi
2024 – 2025: 40,18 lei/zi
2026: 50 lei/zi (noua valoare maximă legală)
Practic, în doar 10 ani, valoarea unui tichet de masă s-a majorat de peste cinci ori.
Pentru un salariat care lucrează, în medie, 21 de zile lucrătoare pe lună, valoarea totală a tichetelor de masă va crește de la aproximativ 845 de lei la 1.050 de lei lunar.
Această sumă, deși nu este echivalentă cu o creștere salarială, reprezintă un beneficiu real, neimpozabil, care ajută direct bugetul lunar al angajatului.
„Este o măsură care susține puterea de cumpărare și care, în același timp, nu pune presiune imediată pe costurile salariale directe ale angajatorilor”, a explicat un reprezentant al Ministerului Muncii.
Deși măsura este bine primită de angajați, pentru firmele mici și mijlocii aceasta poate însemna costuri suplimentare.
În funcție de numărul de angajați, bugetul alocat pentru tichetele de masă ar putea crește cu 20–25% începând din 2026.
„Este important ca firmele să-și planifice din timp aceste costuri. Creșterea valorii tichetelor este benefică pentru angajați, dar vine într-un moment în care mediul de afaceri se confruntă deja cu majorări de taxe și scumpiri la utilități”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.
Totuși, tichetele de masă rămân unul dintre cele mai eficiente beneficii extrasalariale, datorită tratamentului fiscal avantajos și impactului pozitiv asupra motivației angajaților.
Valoarea de 50 de lei/zi este plafonul maxim legal, nu o obligație. Angajatorii pot alege să acorde o sumă mai mică.
Tichetele se acordă doar pentru zilele efectiv lucrate. În concedii sau zile de absență, nu se primesc.
Creșterea valorii va intra în vigoare prin hotărâre de guvern, cel mai probabil adoptată în decembrie 2025.
Beneficiul este neimpozabil în anumite limite și deductibil pentru angajatori, conform Codului Fiscal.
Potrivit Institutului Național de Statistică, prețurile la alimente au crescut cu peste 30% în ultimii trei ani, ceea ce a făcut ca valoarea actuală a tichetelor de masă să nu mai acopere cheltuielile reale ale unui prânz zilnic.
De exemplu, în 2025, un meniu complet la un restaurant de tip cantină costă în medie 45–50 de lei, ceea ce înseamnă că noul prag va reflecta mai bine costurile actuale de viață.
„Ne dorim ca tichetele de masă să-și recapete scopul inițial: acela de a acoperi costul unei mese decente în fiecare zi de muncă”, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii.
Majorarea valorii tichetelor de masă la 50 de lei din 2026 marchează una dintre cele mai importante schimbări în pachetul de beneficii extrasalariale din ultimii ani.
Este o veste bună pentru angajați, care vor simți un plus în venitul lunar, dar și o provocare pentru angajatori, care trebuie să-și ajusteze bugetele.
Creșterea vine într-un moment economic dificil, dar este văzută de specialiști ca o măsură de echilibru între protejarea angajaților și stimularea consumului intern, cu efecte pozitive pentru economie.