Data la care TVA-ul crește de la 19% la 21%. Vine un nou val de scumpiri! Lista completă a produselor care vor avea un preț mai mare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat un pachet amplu de reforme fiscale, care va intra în vigoare în două etape, începând cu 1 august 2025 și continuând cu 1 ianuarie 2026.

Măsurile vizează creșterea veniturilor la buget, dar și reducerea cheltuielilor publice, într-un efort de echilibrare a finanțelor statului. Deciziile vor fi implementate prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

TVA și accize mai mari de la 1 august 2025

De la mijlocul verii, consumatorii vor resimți direct efectele noilor politici fiscale. Cota standard a TVA urcă de la 19% la 21%, iar cele reduse cresc la rândul lor:

• Produsele alimentare, medicamentele, apa și pesticidele vor avea un TVA de 11%, în loc de 9%.
• Energia termică, lemnul de foc, cărțile, revistele și biletele pentru muzee sau teatre vor fi taxate cu 11%, în loc de 5%.
• Hotelurile, restaurantele, panourile solare și locuințele sociale trec direct la 21% TVA.

Totodată, accizele pentru tutun, alcool, carburanți și băuturile zaharoase se vor majora semnificativ. De exemplu, taxa pe viciu pentru aparatele de tip „slot machine” va crește de la 500 la 1.000 de euro.

Pensionarii cu venituri mari, băncile și industria jocurilor de noroc – contribuabili vizați

În premieră, pensionarii care primesc peste 3.000 de lei pe lună vor plăti contribuții de sănătate (CASS) pentru partea ce depășește acest prag.

Sectorul bancar va suporta un impozit suplimentar de 4% din cifra de afaceri, dublu față de nivelul anterior. De asemenea, operatorii de jocuri de noroc vor plăti taxe mai mari pentru activitățile lor, în special pentru platformele online și aparatele electronice.

Tăieri de cheltuieli în administrație, educație și sănătate

Pentru a reduce presiunea asupra bugetului, Guvernul va aplica reduceri în mai multe domenii:

• Sporurile bugetarilor vor fi plafonate, inclusiv cele pentru condiții periculoase sau gestionarea fondurilor europene.
• Norma didactică a profesorilor va fi mărită, bursele studenților vor reveni la nivelul din 2022 (cu excepția celor sociale), iar clasele vor avea mai mulți elevi.
• Sistemul medical va resimți introducerea contribuțiilor CASS pentru coasigurați și o nouă formulă de compensare a concediilor medicale, diferențiată în funcție de durata acestora.

Reforme structurale vor viza și administrațiile locale, companiile de stat și instituțiile autofinanțate, prin reduceri de personal, tăieri de subvenții și reorganizări teritoriale.

Impozit pe dividende mai mare și o nouă formulă pentru taxarea proprietăților

La începutul anului viitor, intră în vigoare alte măsuri cu impact bugetar ridicat:

• Impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16%.
• Impozitul pe proprietate va fi calculat pe baza valorii de piață, ceea ce va duce la creșteri semnificative pentru proprietarii de imobile valoroase.
• Se va introduce TollRo, un nou sistem de taxare pentru transportatori, care va înlocui rovinieta.
• Rovinieta pentru autoturisme va costa 50 de euro/an, față de 28 euro în prezent.
• Redevențele pentru resursele naturale vor fi indexate în funcție de inflație.

Înghețări salariale și sociale – un 2026 auster

În paralel cu noile taxe, Guvernul va congela salariile din sectorul public și toate prestațiile sociale, inclusiv pensiile, la nivelul anului 2025. Nu vor exista ajustări nici pentru indemnizații sau alte beneficii.

Reorganizarea aparatului central al statului va continua, prin comasarea ministerelor și a serviciilor descentralizate. Voucherul de vacanță va fi acordat doar celor cu salarii sub 6.000 de lei brut, și doar în afara sezonului estival.

Impact bugetar estimat: peste 55 de miliarde de lei în 2026

Noile măsuri sunt estimate să aducă venituri suplimentare de peste 44 miliarde lei în 2026 (2,18% din PIB) și să reducă cheltuieli de aproximativ 11 miliarde lei. Începând cu 2026, alte 32 miliarde lei ar urma să fie economisiți sau colectați prin măsurile aplicabile de la 1 ianuarie.

Guvernul mizează pe acest pachet pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a evita sancțiuni europene, însă efectele asupra populației și mediului economic vor fi resimțite pe scară largă.