Apare a 13-a pensie în România? Se pare că unii pensionari deja și-au făcut planuri pentru momentul în care o să iasă la pensie. Ce se întâmplă?
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon II) din România reprezintă un element esențial pe piața locală de capital, având investiții în valoare de 33,7 miliarde lei (aproximativ 6,7 miliarde euro) în companii românești și străine listate la bursă. Aceste fonduri primesc lunar contribuții semnificative, depășind 1 miliard de lei, din care aproape un sfert sunt direcționate către piața de capital.
Fondurile de pensii private obligatorii dețin acum peste 40% din acțiunile tranzacționate pe bursa românească, un procent semnificativ care poate conduce la blocaje investiționale.
Unii pot considera aceste fonduri chiar a 13-a pensie. Cum e posibil așa ceva? Având în vedere investițiile făcute, nu ar fi exclus ca banii primiți în momentul pensionării să fie mai mari.
Evident, există și riscuri. Chiar și așa, pensionarii pot totuși să iasă în avantaj. Deși a 13-a pensie nu a fost introdusă oficial în România, se pare că într-o oarecare măsură, vârstnicii pot ajunge să adune niște bani în plus.
„Fondurile de pensii obligatorii sunt coloșii pieței locale, prezența lor oferă stabilitate și o evaluare mai bună a companiilor,” spune Alin Brendea, director general adjunct al casei de brokeraj Prime Transaction. Într-adevăr, aceste fonduri au capacitatea de a influența tendințele pieței datorită dimensiunii lor imense și a alocărilor semnificative de capital.
În decembrie 2023, contribuția lunară totală la fondurile de pensii a fost de peste 1,1 miliarde lei, iar activul net total al celor șapte fonduri de pensii a ajuns la aproximativ 126 miliarde lei. Cele mai mari investiții sunt realizate în acțiuni românești de top, cum ar fi Hidroelectrica, Banca Transilvania, OMV Petrom și Romgaz, care cumulează aproape 22 miliarde lei din totalul de 33,7 miliarde lei investit în acțiuni listate. Pe de altă parte, fondurile de pensii investesc și în companii internaționale, printre care se numără Capgemini, TotalEnergies și ASML Holding.
Fondurile de pensii private obligatorii investesc preponderent în titluri de stat, dar o parte semnificativă este alocată acțiunilor listate, în special celor din indicele BET. La 31 mai 2024, deținerile de acțiuni listate erau în valoare de aproximativ 33,7 miliarde lei, din care 93,2% erau în companiile incluse în indicele BET. Aceasta înseamnă că fondurile de pensii dețin aproape 14,3% din capitalizarea totală a BET și 41,9% din capitalizarea ponderată a acestuia.
Această concentrație deținută de fonduri de pensii generează riscuri potențiale de blocaj investițional. Alin Brendea subliniază că „toate cifrele de mai sus indică dimensiunea gigantică a acestor investitori raportată la dimensiunea pieței locale.” Dacă fondurile continuă să crească, iar oferta de acțiuni disponibile rămâne limitată, riscul de blocaj devine mai evident.
În fața acestei situații, specialiștii subliniază necesitatea diversificării investițiilor și atragerii de noi companii pe bursă. Marius Dan, director general-adjunct la Franklin Templeton Investments Bucharest, consideră că „viitorul bursei locale este strălucit, dar e nevoie ca Guvernul să aducă noi companii în piață.” Aceasta ar putea permite fondurilor de pensii să investească mai eficient în România și să evite necesitatea de a căuta oportunități în afaceri internaționale.
Peste 8 milioane de persoane contribuie la fondurile de pensii private obligatorii din România, iar impactul lor asupra economiei și pieței de capital este considerabil. Asigurarea unei diversificări adecvate și creșterea ofertei de acțiuni pe bursă sunt esențiale pentru menținerea unui echilibru sănătos pe piața de capital și pentru evitarea problemelor investiționale viitoare, scrie wall-street.ro.