Andreea Bostănică, datorii de 1 milion de euro pe firmă, deși câștigă 30.000 de dolari pe zi. Cum reușesc influencerii să evite taxele și controalele ANAF

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Andreea Bostănică, tânăra de doar 21 de ani supranumită „Regina TikTok-ului” din România și Republica Moldova, a declanșat un scandal de proporții naționale după apariția sa de luni în podcastul lui Cătălin Măruță.

Cunoscută pentru opulența pe care o afișează pe rețelele de socializare—unde se laudă frecvent cu mașini de lux, buchete uriașe de trandafiri, apartamente în zone exclusiviste și vacanțe extravagante în Dubai—creatoarea de conținut a decis să pună cărțile pe masă în privința veniturilor sale.

Pentru a le închide gura criticilor care o acuză că este întreținută de milionari misterioși, Andreea Bostănică a făcut un gest fără precedent: i-a arătat direct ecranul telefonului lui Măruță, demonstrând că încasează sume astronomice, de până la 30.000 de dolari pe zi, exclusiv din activitatea de pe platforma TikTok.

Totuși, această demonstrație de forță financiară a deschis o adevărată cutie a Pandorei în spațiul public. La o simplă verificare a documentelor oficiale depuse la Ministerul Finanțelor, imperiul financiar afișat de tânără pare să se lovească de un paradox fiscal uriaș: firma prin care își derulează activitatea comercială figurează în actele oficiale cu datorii de peste 1 milion de euro.

În acest context, întrebarea care stă pe buzele tuturor analiștilor și ale publicului este una legitimă: cum poți rula zeci de mii de dolari zilnic în timp ce compania ta este, pe hârtie, îngropată în datorii? Este vorba despre o strategie de fentare a ANAF-ului?

Momentul adevărului în direct: Cătălin Măruță, șocat de cifrele de pe TikTok

În timpul discuției tensionate din podcast, Cătălin Măruță a abordat direct subiectul sensibil al banilor, întrebând-o pe Andreea Bostănică cum își justifică stilul de viață de milioane de euro la o vârstă atât de fragedă. Vizibil iritată de speculațiile din presă, influencerița nu s-a mai ascuns și a scos telefonul mobil, deschizând aplicația TikTok în secțiunea de monitorizare a câștigurilor din „Live-uri” și cadouri virtuale.

„Uită-te aici, Cătălin. Vezi cifrele astea? Sunt 30.000 de dolari făcuți într-o singură zi. Oamenii cred că banii mei vin de la nu știu ce sponsori sau bărbați, dar adevărul este că fanii mei din toată lumea trimit cadouri pe live-uri. Muncesc ore în șir în fața camerei, vorbesc cu comunitatea mea, iar platforma mă plătește regește pentru asta”, a declarat Andreea Bostănică, lăsându-l pe prezentator mască.

Măruță a confirmat în direct că cifrele afișate pe ecran sunt reale și că sumele rulate de tânără depășesc veniturile multor companii de dimensiuni medii din România. Cu milioane de urmăritori fideli care cumpără monede virtuale pentru a-i trimite „bănuți”, „trandafiri” sau „lei” în timpul transmisiunilor în direct, Andreea a transformat live-urile de pe rețelele sociale într-o adevărată tiparniță de bani cash.

Paradoxul din actele fiscale: Datorii de 1 milion de euro în ciuda luxului afișat

Dacă pe ecranul telefonului mobil totul arată roz și profitabil, realitatea din registrele fiscale de la București spune o poveste complet diferită, care ridică mari semne de întrebare. Jurnaliștii de investigație și experții financiari au verificat datele contabile ale societății comerciale prin care Andreea Bostănică își declară oficial veniturile din publicitate, drepturi de autor și activități de influență în online.

Bilanțul fiscal oficial depus recent arată o discrepanță șocantă. În timp ce tânăra încasează, conform propriilor spuse, în jur de 900.000 de dolari pe lună doar din platforma video, firma sa raportează profituri minime sau chiar pierderi nete, acumulând obligații de plată și datorii care depășesc pragul psihologic de 1 milion de euro (peste 5 milioane de lei).

În mod normal, o companie care generează un asemenea nivel de cash-flow zilnic ar trebui să înregistreze un profit net uriaș și să achite impozite pe măsură către bugetul de stat. Prezența unei datorii de un milion de euro în dreptul numelui său dă naștere unor speculații administrative extrem de grave.

Fentează Andreea Bostănică ANAF-ul? Schemele folosite de influenceri pentru a evita taxele

Această prăpastie uriașă dintre încasările reale din aplicație și cifrele declarate în acte a atras imediat atenția experților în fiscalitate, mulți sugerând că ne aflăm în fața unei practici la limita legii, des întâlnită în rândul noii generații de milionari de pe internet.

Întrebarea dacă Andreea Bostănică fentează sau nu ANAF-ul ascunde, de fapt, mecanisme complexe de optimizare fiscală agresivă:

Donații vs. Venituri comerciale: Banii proveniți din cadourile de pe TikTok sunt adesea catalogați de utilizatori ca fiind „donații” sau transferuri directe între persoane fizice, deși, din punct de vedere legal, ei reprezintă venituri din activități independente și trebuie taxați ca atare. Mulți influenceri omit să își declare aceste portofele electronice (e-wallets) către fisc, retrăgând banii prin carduri emise în străinătate (Revolut, Payoneer) pentru a nu lăsa urme în sistemul bancar românesc.

Externalizarea profiturilor prin firme din offshore: O altă ipoteză vehiculată este că sumele mari de bani nu intră niciodată în conturile firmei din România, ci sunt redirecționate direct către entități juridice înregistrate în paradisuri fiscale sau în Dubai, unde taxele pe venit sunt zero. Astfel, firma din România rămâne doar o fațadă plină de cheltuieli și datorii fictive, utilizată pentru a deconta mașinile de lux și cumpărăturile pe firmă pentru a deduce TVA-ul.

Cumularea intenționată de datorii: Firmele de influență pot înregistra datorii masive către asociați (împrumuturi acordate de firmă patronului sau invers) pentru a masca profitul real și pentru a evita plata impozitului de 16% pe profit sau a impozitului pe dividende.

Inspectorii ANAF au anunțat încă de la începutul acestui an controale masive în rândul vloggerilor, tiktok-erilor și creatorilor de conținut de pe OnlyFans și TikTok, după ce au descoperit sute de cazuri de evaziune fiscală neraportată.

Rămâne de văzut dacă autodenunțul public făcut de Andreea Bostănică în podcastul lui Măruță, unde a fluturat încasări de 30.000 de dolari pe zi, va deveni probă într-un dosar de control de amploare al Direcției de Antifraudă Fiscală. Până la o reacție oficială a autorităților, fanii continuă să se întrebe dacă opulența afișată pe internet este un succes real sau doar un castel de cărți de joc construit pe spatele statului român.