Săcărâmb este un sat de-a dreptul special din România, aflat în comuna Certeju de Sus din județul Hunedoara, Transilvania.
Acesta a dat lumii zeci de tone de aur și metale rare, până în momentul în care minele sale au fost închise definitiv în anii 2000.
Acest sat din România a fost supranumit un „El Dorado” al țării noastre, o referință la un ținut imaginar din America, pe care cuceritorii spanioli îl credeau bogat în aur și în pietre prețioase.
Satul românesc păstrează cele mai multe vestigii ale istoriei mineritului aurifer și se află la poalele Dealului Calvaria Mare, un con vulcanic legendar. De-a lungul timpului a atras nenumărați oameni de știință străini, dornici să îi descopere secretele.
Muntele are forma unei piramide, iar în jurul lui a fost înființat satul. La rândul său, satul a fost ciuruit de zeci de galerii de mină, începând din secolul al XVIII-lea.
Fostele intrări în mine sunt vizibile la tot pasul, în pădurea care acoperă versantul stâncos. Ultimele galerii de mină folosite de muncitorii din sat au fost zidite la mijlocul anilor 2000.
În trecut, când aurul şi metalele preţioase puteau fi găsite la adâncimi mici în galeriile din acest „El Dorado” românesc, locația a atras familii de mineri din mai multe colţuri ale Europei.
În secolele XVIII – XIX, minele de aur de la Săcărâmb au fost considerate cele mai rentabile din Europa. Locația era atractivă mulțumită aurului și varietății de minerale descoperite în adâncurile munților formați în urma erupțiilor vulcanice, din cele mai vechi timpuri.
De exemplu, în satul Săcărâmb a fost descoperit, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, unul dintre marile zăcăminte de telur din lume.