Cutremurul cu magnitudinea 5,7 produs miercuri noapte, la ora 02:48, în zona seismică Vrancea s-a resimțit inclusiv în București și a blocat temporar site-ul Institutului Național pentru Fizica Pământului. Află ce spun specialiștii despre posibilitatea producerii unui seism mai mare și cum funcționează această zonă tectonică.
Un cutremur cu magnitudinea 5,7 s-a produs miercuri noapte, la ora 02:48, în zona seismică Vrancea, mișcarea tectonică fiind resimțită puternic în mai multe orașe din țară, inclusiv în București.
Interesul uriaș al oamenilor treziți din somn a făcut ca site-ul Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP) să devină indisponibil timp de mai multe minute imediat după producerea seismului, în timp ce rețelele sociale s-au umplut rapid de aceeași întrebare firească: este un astfel de cutremur semnul că urmează unul mult mai puternic?
Specialiștii în fizica Pământului și seismologie explică însă că, dincolo de emoția puternică a unui seism produs în toiul nopții, modul în care se comportă zona Vrancea urmează reguli clare ale fizicii scoarței terestre, foarte diferite de scenariile alarmiste care circulă online.
Primul aspect subliniat constant de seismologi este că nimeni nu poate prezice data, ora sau magnitudinea exactă a unui viitor cutremur — nici în România, nici în alte regiuni seismice active ale lumii. Totuși, istoricul instrumental al ultimelor decenii din țara noastră oferă repere clare despre ce înseamnă o magnitudine de 5,7 în Vrancea.
Spre deosebire de alte regiuni seismice din lume, unde cutremurele se produc la mică adâncime (5–15 kilometri) și pot face parte din secvențe de tip „cutremur precursor – șoc principal”, zona Vrancea este o regiune seismică de adâncime intermediară, unde plăcile tectonice interacționează la 70–170 de kilometri sub scoarța terestră.
La aceste adâncimi, un cutremur cu magnitudinea în jur de 5,5–5,7 reprezintă o eliberare moderată spre semnificativă a tensiunilor acumulate în blocul litosferic, un eveniment care se produce periodic în România (o dată la câțiva ani) fără a declanșa automat un seism catastrofal. Analiza ultimilor zeci de ani arată că marile cutremure vrâncene nu au urmat o regulă de „avertismente” progresive în nopțile anterioare.
După un cutremur cu magnitudinea 5,7, este absolut normal din punct de vedere geofizic ca aparatele seismologilor să înregistreze în următoarele ore sau zile replici de magnitudine mult mai mică (în general între 2,5 și 4,0 pe scara Richter).
Aceste mișcări secundare reprezintă procesul natural de reajustare a rocilor în zona rupturii de la mare adâncime. În cele mai multe cazuri, replicile unui seism vrâncean de 5,7 sunt atât de slabe încât nu sunt simțite de populație la suprafață, fiind detectate doar de rețeaua de senzori a Institutului Național pentru Fizica Pământului.
Mulți locuitori din Capitală și din orașele aflate pe axa Focșani – Buzău – Ploiești – București au relatat că au simțit o mișcare puternică, deși clădirile nu au suferit avarii structurale. Explicația combină atât caracteristicile fizice ale zonei Vrancea, cât și ora la care s-a produs seismul:
Propagarea undelor pe direcția nord-est – sud-vest: Din cauza structurii geologice a Carpaților de Curbură, energia seismică din Vrancea se propagă preferențial către Moldova și către Câmpia Română, motiv pentru care Bucureștiul resimte mereu mai clar aceste mișcări decât orașele aflate la aceeași distanță în vestul țării.
Liniștea totală de la ora 02:48: În timpul zilei, traficul rutier, transportul public și activitatea urbană generează vibrații continue pe care creierul uman le filtrează. Noaptea, în absența oricărui zgomot ambiental, chiar și o oscilație moderată a clădirii este percepută mult mai acut.
Poziția orizontală în pat și succesiunea undelor P și S: Atunci când stăm întinși, corpul preia direct vibrațiile structurii clădirii. Mulți oameni s-au trezit la prima undă (unda P, rapidă, însoțită adesea de un zgomot surd) și au perceput conștient întreaga durată a undei secundare (unda S), care produce senzația de balans orizontal.
Chiar dacă un seism de 5,7 la mare adâncime nu indică iminența unui cutremur devastator, astfel de momente sunt cel mai bun prilej pentru verificări practice în locuință: asigurarea obiectelor grele aflate pe dulapuri înalte, păstrarea unei lanterne și a documentelor esențiale la îndemână și evitarea oricărei tentative de a fugi pe scări în timpul mișcării seismice.