Declarațiile președintei interimare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Larisa Mezinu-Bălan, privind cei aproximativ 2,9 milioane de români înscriși la medicii de familie care figurează ca neasigurați au readus în prim-plan o delimitare esențială: cine este exceptat legal de la plata contribuției la sănătate (CASS) și cine ar urma să fie obligat să plătească în urma verificărilor anunțate împreună cu ANAF.
Măsurile invocate de conducerea CNAS nu vizează eliminarea celor 23 de categorii scutite deja prin lege, ci persoanele cu reședința în România care nu au venituri declarate, nu se regăsesc pe lista excepțiilor legale și folosesc în prezent portița asigurării opționale doar în momentul în care au nevoie de internare sau de intervenții medicale.
Potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și prevederilor Codului Fiscal, beneficiază de calitatea de asigurat fără plata contribuției la sănătate următoarele 23 de categorii de persoane:
1. Copiii cu vârsta de până la 18 ani.
2. Tinerii între 18 și 26 de ani, dacă sunt elevi (inclusiv absolvenții de liceu până la începerea anului universitar, dar cel mult 3 luni de la finalizarea studiilor), ucenici sau studenți (inclusiv studenții-doctoranzi care desfășoară activități didactice în limita a 4–6 ore convenționale didactice pe săptămână), precum și studenții români înmatriculați la instituții acreditate din străinătate, cu condiția să nu obțină venituri din muncă.
3. Tinerii de până la 26 de ani proveniți din sistemul de protecție a copilului, dacă nu realizează venituri din muncă și nu primesc ajutor social.
4. Donatorii de celule stem hematopoietice, care au donat pentru un pacient înrudit sau neînrudit, pe o perioadă de 10 ani de la donare (conform art. 224 alin. (1) lit. b¹) din Legea nr. 95/2006).
5. Pensionarii ale căror pensii sunt sub plafonul de 3.000 de lei pe lună (peste acest prag se reține CASS de 10% exclusiv pentru partea care depășește 3.000 de lei).
6. Persoanele cu handicap, pentru veniturile acordate în baza Legii nr. 448/2006.
7. Pacienții cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate derulate de Ministerul Sănătății, până la vindecarea bolii respective (inclusiv pacienții oncologici).
8. Femeile însărcinate și lăuzele, în situația în care nu au niciun venit sau realizează venituri sub nivelul salariului minim brut pe țară.
9. Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani (respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap), pentru indemnizațiile încasate, în limitele stabilite de Codul Fiscal.
10. Persoanele aflate în concediu de acomodare pe durata procedurii de adopție, potrivit Legii nr. 273/2004.
11. Persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în penitenciare, precum și cele supuse unei măsuri educative ori de siguranță privative de libertate.
12. Persoanele care încasează indemnizație de șomaj sau alte drepturi de protecție socială suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
13. Cetățenii străini aflați în centrele de cazare în vederea returnării sau expulzării, precum și victimele traficului de persoane aflate în procedurile de stabilire a identității.
14. Membrii familiilor care beneficiază de ajutorul social (venitul minim de incluziune), reglementat prin Legea nr. 196/2016.
15. Membrii familiilor care au dreptul la alocația pentru susținerea familiei, în condițiile prevăzute de lege.
16. Personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidența Secretariatului de Stat pentru Culte, dacă nu obține venituri din muncă, pensie sau alte surse.
17. Persoanele persecutate din motive politice, deportate, prizonieri de război sau veterani, ale căror drepturi sunt recunoscute prin Decretul-lege nr. 118/1990.
18. Persoanele persecutate pe criterii etnice, beneficiare ale OG nr. 105/1999.
19. Eroii-martiri și luptătorii din Revoluția din Decembrie 1989, cu drepturi stabilite prin Legea nr. 341/2004.
20. Persoanele aflate în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă survenită în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
21. Persoanele fizice aflate în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile și plafoanele stabilite prin Codul Fiscal.
22. Cetățenii români victime ale traficului de persoane, pentru o durată de maximum 12 luni, dacă nu realizează venituri.
23. Voluntarii din cadrul serviciilor de urgență voluntare, pe baza contractului de voluntariat, pe perioada participării la intervenții sau la activități de pregătire.
Spre deosebire de reglementările din anii trecuți, coasigurații — soțul, soția și părinții fără venituri proprii aflați în întreținere — nu mai beneficiază de scutire, contribuția pentru aceștia fiind achitată prin Declarația Unică.
Din cele aproximativ 2,9 milioane de persoane înscrise la medicii de familie care apar ca neasigurate și nu plătesc CASS, conducerea CNAS urmărește să separe două situații distincte prin verificări încrucișate cu ANAF:
Persoanele fără venituri declarate care locuiesc în România și nu se află în cele 23 de categorii scutite: Aceasta este categoria vizată direct de introducerea unor mecanisme obligatorii de plată cerute de șefa interimară a CNAS. Deși Legea nr. 95/2006 stabilește caracterul obligatoriu al asigurării de sănătate pentru toți rezidenții, în practică aceste persoane nu contribuie lunar și recurg la asigurarea voluntară (prin Declarația Unică depusă la ANAF, calculată la 6 salarii minime brute pe an) doar atunci când au nevoie de spitalizare sau tratamente majore.
Românii plecați în străinătate, dar rămași în evidențele medicilor de familie: Larisa Mezinu-Bălan a admis că o parte dintre cei 2,9 milioane de neasigurați ar putea să nu mai locuiască efectiv în România, fiind stabiliți sau angajați în alte state, fără să își fi actualizat statutul în bazele de date din țară.
„Există o inechitate în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Deși Legea 95 spune foarte clar că toate persoanele care au reședința pe teritoriul României sunt obligate să fie asigurate, iată că, în practică, există un mecanism de asigurare voluntară pentru persoanele care nu realizează venituri declarate și nu se află într-una dintre cele 23 de categorii scutite de la plata contribuției”, a declarat președinta interimară a CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, la Digi24.
După verificarea bazelor de date între CNAS și ANAF pentru identificarea persoanelor care au reședința în România fără venituri fiscalizate și fără o scutire legală, introducerea unor mecanisme obligatorii de plată a CASS va necesita modificarea Codului Fiscal și a Legii nr. 95/2006, împreună cu Ministerul Finanțelor.