Sporul de stres pentru români. Cine ia până la 25% în plus la salariu. Angajații ajunge astfel la venituri mari

În România, mii de angajați din sectorul public primesc lunar compensații financiare consistente sub forma unor sporuri speciale pentru solicitare psihică intensă, cunoscute popular drept „sporuri de stres”.

Aceste bonusuri, reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, pot ajunge până la un sfert din salariul de bază și sunt distribuite în funcție de domeniul de activitate.

Ce categorii de bugetari beneficiază de sporuri pentru stres

Cadrele didactice

Personalul din învățământ încasează un plus de 10% la salariul de bază pentru activitatea intensă și responsabilitatea implicată în educarea generațiilor viitoare.

Angajații din sănătate și asistență socială

Într-un mediu adesea presat de urgențe, personalul medical și social primește până la 15% spor, reflectând riscul profesional și presiunea constantă a deciziilor salvatoare.

Militari, polițiști și lucrători în securitate

Cei care activează în domeniul apărării și siguranței naționale pot beneficia de sporuri de până la 15% din soldă sau salariul funcției, în compensație pentru misiunile solicitante și nivelul ridicat de alertă necesar.

Magistrați și angajați ai Curții Constituționale

În vârful ierarhiei sporurilor se află personalul din justiție, care poate primi până la 25% supliment pentru intensitatea psihică implicată în actul de judecată și deciziile cu impact național.

Sporuri de toate felurile: o rețea financiară complexă

Sporul de stres este doar unul dintre multele adaosuri salariale oferite în administrația publică. Printre celelalte tipuri de beneficii financiare se numără: sporul de vechime, cel pentru condiții periculoase (spor de antenă), sporul de doctorat, sporul pentru lucrul cu ecranul, dar și stimulente pentru implicarea în proiecte europene.

Nota de plată pentru stat: peste 12 miliarde de lei

În total, în cursul anului trecut, bugetul de stat a suportat plata a 12,4 miliarde de lei în sporuri, echivalentul a aproximativ 2,4 miliarde de euro, potrivit unei centralizări a Ministerului Finanțelor.

Suma reflectă nu doar nivelul ridicat al cheltuielilor publice cu personalul, ci și complexitatea sistemului de recompensare în administrație.