Românii rămân fără 350 lei din pensie. Măsura intră în vigoare din 2026

De la începutul anului viitor, o categorie importantă a pensionarilor din România va resimți un impact negativ asupra veniturilor lunare.

În condițiile în care legea prevedea o majorare a pensiilor cu aproximativ 7%, combinând rata inflației cu jumătate din creșterea salariului mediu, această creștere nu va mai avea loc.

Astfel, aproape patru milioane de pensionari care în prezent primesc pensii în jurul sumei de 5.000 de lei vor rămâne fără această suplimentare, pierzând efectiv circa 350 de lei lunar față de ce ar fi trebuit să primească.

Deficitul bugetar și datoria publică opresc indexarea pensiilor

Decizia de a bloca indexarea pensiilor vine ca urmare a situației dificile din finanțele publice. Premierul Ilie Bolojan a explicat că presiunea exercitată de deficitul bugetar și creșterea datoriei publice impun această măsură pentru a limita riscurile asupra stabilității economice.

Datoria administrației publice a atins aproape un trilion de lei în februarie 2025 și există un pericol real ca aceasta să depășească pragul de 56% din PIB. Conform legislației, depășirea acestui prag ar declanșa automat înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor, o situație ce ar afecta semnificativ veniturile persoanelor cu venituri fixe și ar pune presiune suplimentară pe economia națională.

Pensionarii cu venituri medii, principalii afectați

Prin urmare, pensionarii care ar fi trebuit să beneficieze de o creștere lunară a pensiei, ajungând la aproximativ 5.350 de lei, vor rămâne la nivelul actual de 5.000 de lei, pierzând astfel acea sumă estimată de 350 de lei.

Pe fondul acestor provocări, Guvernul a prezentat un nou pachet fiscal în colaborare cu Comisia Europeană, care vizează stabilizarea situației economice și asigurarea unui cadru predictibil pentru finanțele publice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că negocierile au generat reacții pozitive din partea Bruxelles-ului, iar adoptarea acestor măsuri înaintea Consiliului ECOFIN ar putea deschide calea către o gestionare mai riguroasă și disciplinată a bugetului național, cu accent pe investiții și pe o economie sustenabilă.

„Acest pachet a fost negociat cu Comisia. Avem un impact pozitiv, avem un răspuns, avem semnale pozitive de la Comisie şi de asemenea semnale pozitive în cazul adoptării înainte de Consiliul ECOFIN, evaluarea Comisiei va fi bună, deci intrăm pe un nou drum, un drum în care lucrăm, în primul rând, la fundaţie să fie solidă pe care să construim celelalte elementele economiei pe care vrem să o proiectăm, o economie în care să ne orientăm spre investiţii, care să fie predictibilă, în care supravegherea bugetelor, disciplina bugetară se va face într-un cu totul alt mod”, a transmis ministrul Finanţelor.