News

Vânzările online pe OLX, Vinted și alte platforme în 2026: ce date primesc inspectorii ANAF și când se impozitează veniturile din vânzarea produselor

Vânzările online pe OLX Vinted și alte platforme în 2026 ce date primesc inspectorii ANAF și când se impozitează veniturile din vânzarea produselor
Foto: Bartek Zakrzewski from Pixabay

Românii care își vând obiectele personale prin intermediul platformelor online — precum OLX, Vinted, Publi24, Okazii sau alte site-uri de anunțuri și comerț electronic — trebuie să țină cont de regulile europene și naționale privind raportarea tranzacțiilor către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Aplicarea Directivei europene DAC7 în legislația fiscală din România obligă operatorii platformelor digitale să colecteze și să transmită anual către Fisc datele utilizatorilor care depășesc anumite praguri de tranzacționare, însă raportarea nu înseamnă automat și impozitarea tuturor sumelor încasate.

Ce tranzacții sunt raportate obligatoriu de platforme către ANAF

Potrivit prevederilor Codului de Procedură Fiscală care transpun Directiva DAC7, operatorii platformelor digitale au obligația legală de a transmite către ANAF (până la data de 31 ianuarie a anului următor pentru anul calendaristic anterior) informații despre vânzătorii care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele două condiții pe parcursul unui an calendaristic:

Au realizat cel puțin 30 de tranzacții (vânzări finalizate prin intermediul sistemului de plată sau livrare integrat al platformei) într-un an;

Au încasat sume care depășesc echivalentul în lei a 2.000 de euro (aproximativ 10.000 de lei) pe parcursul aceluiași an calendaristic.

Atunci când un utilizator depășește unul dintre aceste două praguri, platforma îi solicită completarea datelor de identificare fiscală (nume, prenume, adresă, CNP sau cod de identificare fiscală și contul bancar în care au fost virate sumele), pe care le transmite ulterior autorităților fiscale.

Diferența dintre vânzarea lucrurilor personale și activitatea comercială

Reprezentanții ANAF și legislația fiscală fac o distincție clară între înstrăinarea bunurilor din patrimoniul personal și activitatea comercială cu caracter de continuitate:

Vânzarea bunurilor personale (neimpozabilă): Dacă o persoană fizică își vinde propriile haine purtate, telefonul mobil vechi, mobilierul, cărțile sau alte obiecte pe care le-a achiziționat anterior pentru uz propriu (de regulă la un preț mai mic decât cel de achiziție), aceste venituri nu sunt impozabile și nu necesită înregistrarea ca PFA sau firmă, chiar dacă s-a depășit pragul de 30 de tranzacții sau suma de 2.000 de euro și datele au ajuns în baza de date a ANAF.

Activitatea comercială repetitivă (impozabilă): Dacă inspectorii fiscali constată, în urma analizelor de risc, că o persoană achiziționează bunuri noi sau second-hand cu scopul clar de a le revinde pentru profit, ori realizează vânzări constante, sistematice și la scară largă (de exemplu, sute de colete trimise lunar prin curier cu plată ramburs sau prin platforme), activitatea este încadrată ca activitate economică independentă.

Ce verifică concret inspectorii ANAF

Pe lângă raportările anuale transmise de platformele digitale (DAC7), ANAF utilizează și datele colectate de la firmele de curierat (prin declarația informativă 395 privind trimiterile poștale contra ramburs) și informațiile bancare pentru a identifica persoanele fizice care desfășoară comerț online fără forme legale.

În cazul în care analizele de risc indică desfășurarea unei activități comerciale nedeclarate, inspectorii fiscali verifică:

Frecvența și volumul vânzărilor: numărul total de colete expediate, constanța încasărilor în conturile bancare sau prin ramburs și sumele totale acumulate pe parcursul mai multor luni sau ani;

Natura produselor vândute: dacă este vorba despre articole identice, produse noi cu etichetă în mai multe mărimi sau bunuri aduse din import pentru revânzare, spre deosebire de obiecte personale disparate;

Proveniența bunurilor și documentele justificative: în cadrul unui control fiscal sau al unei verificări documentare, contribuabilul poate fi invitat să explice sursa veniturilor și să prezinte dovezi (facturi de achiziție personală, bonuri, istoricul utilizării) care să ateste că bunurile vândute au făcut parte din patrimoniul propriu.

Pentru veniturile care provin din activități comerciale desfășurate fără autorizare (fără PFA, II sau SRL), Codul Fiscal prevede impozitarea sumelor încasate, la care se adaugă contribuțiile sociale obligatorii (CAS și CASS, în funcție de plafoanele anuale raportate la salariul minim brut pe economie), precum și dobânzi și penalități de întârziere calculate de la data la care obligațiile fiscale ar fi trebuit declarate și achitate.

Anca Andrei este o jurnalistă cu multă experiență și a lucrat la cele mai mari publicații din România, mai întâi ca redactor, iar ulterior a devenit redactor șef.Și-a început cariera în ... citește mai mult
Articole recomandate