News

Pensia alimentară pentru copii: cum se calculează, până la ce vârstă se acordă și ce se întâmplă dacă părintele nu are venituri declarate sau refuză să plătească

Pensia alimentară pentru copii cum se calculează până la ce vârstă se acordă și ce se întâmplă dacă părintele nu are venituri declarate sau refuză să plătească
Photo by Towfiqu barbhuiya on Unsplash

Obligația de întreținere față de copii, cunoscută în limbajul uzual drept pensie alimentară, este reglementată strict de legislația civilă și penală din România. Indiferent dacă părinții au fost căsătoriți și au divorțat sau dacă au avut o relație în afara căsătoriei, părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are obligația legală de a contribui financiar la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a acestuia.

Cum se calculează pensia alimentară în funcție de numărul de copii

Potrivit articolului 529 din Codul Civil, cuantumul pensiei de întreținere se stabilește în raport cu nevoile celui care o cere și cu mijloacele financiare ale celui care urmează să o plătească. Legea impune însă plafoane maxime clare, raportate la venitul net lunar al părintelui obligat la plată:

  • Până la o pătrime (25%) din venitul net lunar pentru un singur copil;
  • Până la o treime (33,3%) din venitul net lunar pentru doi copii;
  • Până la jumătate (50%) din venitul net lunar pentru trei sau mai mulți copii.

Un aspect esențial prevăzut de Codul Civil este că suma totală datorată pentru întreținerea copiilor, cumulată cu alte eventuale obligații de întreținere stabilite în sarcina aceluiași debitor, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al acestuia.

La stabilirea bazei de calcul nu se ia în considerare doar salariul de bază trecut în contractul individual de muncă. Instanțele de judecată includ în venitul net lunar toate câștigurile cu caracter permanent sau regulat: sporuri salariale, prime recurente, venituri din chirii, dividende, drepturi de autor sau câștiguri din activități independente.

Totodată, pensia de întreținere poate fi executată în natură — prin asigurarea directă a celor necesare traiului și prin suportarea cheltuielilor pentru educare și pregătire profesională — sau sub forma unei sume fixe de bani plătite lunar, stabilite de judecător ori prin acordul părinților autentificat la notar.

Ce se întâmplă dacă părintele nu are venituri declarate

Lipsa unui loc de muncă sau absența unor venituri fiscalizate nu îl scutește pe părinte de plata pensiei alimentare. În situația în care părintele nu realizează venituri declarate, instanța de judecată raportează obligația de întreținere la salariul de bază minim pe țară garantat în plată (calculat, în funcție de practica instanței, fie la nivelul salariului minim brut, fie la echivalentul net al acestuia), aplicând aceleași cote procentuale de până la 25%, 33,3% sau 50%, în funcție de numărul copiilor.

De asemenea, cuantumul pensiei alimentare nu este definitiv și imuabil. Oricare dintre părinți poate solicita în instanță majorarea sau reducerea sumei dacă se modifică mijloacele financiare ale debitorului ori nevoile copilului — de exemplu, odată cu înaintarea în vârstă, începerea școlii sau apariția unor cheltuieli medicale ori educaționale suplimentare.

Până la ce vârstă se acordă pensia alimentară

Regula generală este că pensia de întreținere se plătește până la împlinirea vârstei majoratului, respectiv 18 ani. Cu toate acestea, Codul Civil prevede o excepție extrem de importantă pentru tinerii care își continuă studiile.

Conform articolului 499 alineatul (3) din Codul Civil, părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major dacă acesta se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani. Această regulă se aplică indiferent dacă tânărul urmează cursurile unui liceu, ale unei școli postliceale, ale unei facultăți sau ale unui program de masterat, cu condiția să facă dovada frecventării cursurilor.

După împlinirea vârstei de 18 ani, cererea de stabilire sau de continuare a pensiei de întreținere nu mai este formulată de celălalt părinte în numele copilului, ci trebuie introdusă personal de către tânărul major.

Ce riscă părintele care refuză să plătească: executare silită și dosar penal

Atunci când pensia alimentară este stabilită printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un acord notarial învestit cu formulă executorie, iar părintele refuză să o achite, celălalt părinte are la dispoziție atât instrumente civile rapide, cât și calea penală.

Pe cale civilă, hotărârea poate fi pusă imediat în executare prin intermediul unui executor judecătoresc, care poate institui poprirea pe salariu și pe conturile bancare ale datornicului până la recuperarea sumelor restante și a cheltuielilor de executare.

Pe cale penală, neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere constituie infracțiunea de abandon de familie, prevăzută de articolul 378 din Codul Penal. Fapta este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă dacă părintele nu își îndeplinește obligația stabilită pe cale judecătorească timp de 3 luni.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar dacă părintele inculpat își achită integral datoriile înainte de terminarea urmăririi penale sau în cursul judecății, legea prevede cauze speciale de nepedepsire ori de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere.

În cazul în care părintele debitor lucrează într-un alt stat membru al Uniunii Europene, recuperarea pensiei alimentare se poate face direct în țara respectivă, în baza regulamentelor europene privind obligațiile de întreținere, fără a fi necesară reluarea procesului de fond în străinătate.

Bogdana Costin abia a terminat studiile Facultății de Jurnalism și este la prima experiență în media. Este foarte pasionată de scris și își dorește să vină cu plus valoare pentru cititorii ... citește mai mult
Articole recomandate