România stă pe o adevărată comoară. Comuna unde se află cel mai mare zăcământ din Europa și de ce nu este exploatat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

România riscă să piardă o șansă economică și strategică majoră din cauza neglijenței și a lipsei de acțiune în gestionarea resurselor naturale.

Conform ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, mina de grafit de la Baia de Fier, închisă în trecut din motive de nerentabilitate, ar putea deveni astăzi un punct cheie în industria globală de înaltă tehnologie.

Este cel mai mare zăcământ din Europa

Zăcământul de grafit de la Baia de Fier este, potrivit estimărilor, cel mai mare din Europa. În perioada de activitate, cele două cariere produceau anual aproximativ 40.000 de tone de minereu. România ar putea astfel deveni al doilea mare producător de grafit din Europa, după Norvegia. În contextul revoluției tehnologice, în care grafenul – derivat din grafit – a devenit esențial pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, această resursă devine tot mai valoroasă.

Transformarea grafitului în grafen a fost o descoperire premiată cu Nobel și a deschis calea utilizării acestui material în construcția hardware-ului necesar sistemelor de inteligență artificială.

România, una dintre puținele țări din Europa care dețin o astfel de resursă

La nivel global, marile companii tehnologice se confruntă cu constrângeri legate de accesul la grafen, iar România este una dintre puținele țări din Europa care dețin o astfel de resursă, cu un grad ridicat de puritate. Spre deosebire de China, unde se produce grafen artificial, resursa românească este naturală și mai performantă.

„Sunt oameni care nu înțeleg potențialul unei resurse pe care o gestionează. Și vă pot da exemplul grafitului. Când s-a închis mina de grafit de la Baia de Fier s-a închis pentru că nu mai era rentabil să procesezi grafitul ca să produci o pastă cu care să ungi matrițele din zona de siderurgie.

Avem o inerție în a realiza că s-a schimbat complet modul în care poate fi folosită resursa respectivă. Acum, după 12 ani, a fost o revoluție, s-a luat premierul Nobel pentru că s-a reușit ca din grafit să se obțină grafen, iar azi grafenul e limita evoluției inteligenței artificiale. Toate companiile mari din lume, enorme, care se luptă pe controlul AI au o constrângere: hardware-ul, iar la bază e grafenul. În România îl avem într-un singur loc. În Europa doar o altă țară îl mai are, al nostru e de o puritate mai mare, chinezii au reușit să facă grafen artificial, nu e de aceeași performanță și noi ne uităm la bălăriile de pe mina de grafit de la Baia de Fier cum pierdem bani”, a declarat ministrul Economiei.

Mina de la Baia de Fier zace în paragină

Cu toate acestea, mina de la Baia de Fier zace în paragină, acoperită de vegetație, în timp ce conducerea companiei și autoritățile nu valorifică potențialul real al acestei resurse.

Radu Miruță atrage atenția asupra faptului că nu s-a realizat niciun progres concret în direcția reluării exploatării. Deși în martie 2025, în plină campanie electorală, Guvernul a anunțat că proiectul de exploatare a fost finanțat, realitatea din minister indică contrariul. Nicio finanțare nu a fost alocată, iar afirmația publică s-a dovedit a fi neadevărată.

Două proiecte pentru sprijinirea reluării exploatării grafitului

În prezent, există două proiecte depuse la Comisia Europeană pentru sprijinirea reluării exploatării grafitului. Unul dintre ele a fost respins, iar celălalt, deși aprobat, nu are atașată nicio finanțare. Doar statutul de „proiect strategic” a fost acordat, fără resurse financiare concrete, o situație pe care ministrul o consideră extrem de gravă.

Valoarea primei etape a proiectului este estimată la 198 de milioane de euro. Într-un context bugetar dificil, în care România trebuie să identifice 35 de miliarde de euro până la finalul anului pentru a-și acoperi deficitul, obținerea fondurilor necesare pentru relansarea minei reprezintă o provocare majoră.

„Au fost două proiecte la Comisia Europeană. Unul a fost respins, unul a fost aprobat, dar aprobarea a presupus introducerea în categoria de proiecte strategice, dar nu are lipită finanțarea, ceea ce e foarte grav. E o preocupare pentru mine să obținem finanțarea.

198 de milioane de euro era contravaloarea primei etape a acestui proiect. În momentul de față e o constrângere bugetară, ne uităm cum strângem cei 35 de mld. pentru a debloca țara, până la finalul acestui an trebuie să strângem acești bani”, a mai spus el.

Radu Miruță susține că va face demersuri pentru a obține o finanțare dedicată din partea Comisiei Europene

Totuși, Radu Miruță susține că va face demersuri pentru a obține o finanțare dedicată din partea Comisiei Europene, mai ales în condițiile în care și industrii din țări precum Germania și Franța sunt interesate de această resursă.

Dacă nu va fi posibilă obținerea finanțării europene, o altă variantă luată în calcul este un parteneriat între statul român și o entitate privată, astfel încât grafitul de la Baia de Fier să fie exploatat în mod eficient. Potrivit ministrului, acesta este cel mai avantajos punct din Europa pentru exploatarea acestei resurse, iar oportunitatea este una pe care România nu își mai permite să o ignore.