Propoziția „Pentru o viață sănătoasă, consumați zilnic minimum 2 litri de lichide” a devenit o adevărată axiomă, fiind întipărită adânc în mentalul colectiv din România. Generații întregi de români își numără zilnic paharele sau cumpără baxuri de apă de la supermarket, convinși că dacă nu ating pragul psihologic de 2 litri (sau opt pahare), își pun sănătatea în pericol.
Totuși, comunitatea științifică internațională și cei mai cunoscuți nutriționiști din țară trag un semnal de alarmă: regula celor 2 litri ficși este un mit medical depășit, iar aplicarea ei orbească poate face mai mult rău decât bine.
„În realitate, corpul uman nu funcționează după formule matematice standardizate. Nevoia de hidratare este un proces biologic extrem de fin și individualizat, care depinde de o multitudine de factori genetici, climatici și stil de viață.”, a explicat și medicul urolog Lucian Vintilă pentru News18.ro.
Puțină lume știe de unde a pornit această recomandare universală. În anul 1945, Consiliul Național de Cercetare și Comisia de Nutritie din Statele Unite au emis o recomandare conform căreia un adult are nevoie de aproximativ 1 mililitru de apă pentru fiecare calorie consumată din hrană. La o dietă medie de 2.000 de calorii, calculul a indicat o cantitate de 2 litri de lichide pe zi.
Marea problemă este că propoziția imediat următoare din acel raport oficial a fost complet ignorată de-a lungul deceniilor. Aceasta explica clar că cea mai mare parte din această cantitate se găsește deja în hrana solidă pe care o consumăm zilnic.
„Alimente de bază din dieta noastră au un conținut uriaș de apă: castravetele conține 92% apă, pepenele roșu 96%, merele 85%, iar ciorbele, supele și iaurturile sunt compuse în cea mai mare parte din lichide. Prin urmare, să te forțezi să bei încă 2 litri de apă plată pe lângă alimente este o eroare de interpretare strategică”, mai adaugă Dr. Lucian Vintilă.
Nutriționiștii moderni au înlocuit complet recomandarea rigidă a celor doi litri cu o formulă personalizată, mult mai stabilă din punct de vedere biologic. Cantitatea corectă de apă de care are nevoie un organism se calculează strict în funcție de greutatea corporală și sexul individului:
Pentru femei: Standardul corect este de 30 ml de apă pentru fiecare kilogram-corp. De exemplu, o femeie care are o greutate de 60 de kilograme are nevoie de exact 1.800 ml de lichide pe zi (aproximativ 1,8 litri), o cantitate în care intră și apa din alimente, cafea sau ceai.
Pentru bărbați: Standardul este de 40 ml de apă pentru fiecare kilogram-corp, datorită unei mase musculare mai dense care reține mai multă apă. Un bărbat de 80 de kilograme va avea nevoie de aproximativ 3,2 litri de lichide pe zi.
Desigur, dacă activitatea zilnică presupune muncă fizică intensă, antrenamente la sală sau dacă temperaturile exterioare sunt extrem de ridicate, aceste valori cresc cu încă 5-10 ml per kilogram-corp pentru a compensa pierderile prin transpirație.
Forțarea organismului să consume cantități mari de apă doar pentru că „așa scrie la revistă” poate deveni periculoasă. Medicii cardiologi avertizează că o supra-hidratare artificială pune o presiune uriașă pe inimă și pe aparatul renal.
În cadrul unor dezbateri medicale recente, specialiștii au explicat că pacienții care suferă de hipertensiune arterială, afecțiuni cardiace cronice, boală ischemică sau insuficiență cardiacă riscă complicații majore dacă beau 2-3 litri de apă pe zi din reflex. Rinichii lor nu pot procesa și elimina la timp acest volum masiv de lichid.
„Apa începe să se acumuleze în țesuturi, pacienții încep să facă edeme (se umflă picioarele), iar în cazurile severe se poate ajunge la edem pulmonar (plămânii se umplu de apă), pacientul ajungând de urgență la camera de gardă din cauza unui consum dictat de reclame, nu de nevoile reale ale corpului”., explică și Dr. Lucian Vintilă.

Medicul mai spune și că nu avem nevoie de aplicații pe telefon sau de pahare numărate pentru a ști dacă bem destulă apă. Corpul uman a evoluat excelent și își reglează singur nivelul hidric prin două mecanisme infailibile:
„Senzația de sete: Este un mecanism de alertă controlat de hipotalamus. Când concentrația de apă din sânge scade chiar și cu 1%, creierul ne cere instantaneu să bem apă. Nu trebuie să bem apă preventiv dacă nu ne este sete, cu excepția bătrânilor și a copiilor mici, unde centrul setei poate fi diminuat.
Culoarea urinei: Este cel mai bun laborator de analiză de acasă. Dacă urina are o culoare deschisă, galben-pai, organismul este perfect hidratat. Dacă urina este închisă la culoare și concentrată, este un semn clar că trebuie să bei un pahar cu apă. Dacă este complet transparentă ca apa, înseamnă că ai băut prea mult și îți speli rinichii de minerale esențiale (sodiu și potasiu), riscând o stare de oboseală și slăbiciune musculară”, a explicat Dr. Lucian Vintilă pentru cititorii News18.ro.