Doar o zi de liniște a durat „pacea” între Israel și Gaza: în această dimineață, sursele militare israeliene au confirmat reluarea atacurilor aeriene asupra enclavei, acuzând gruparea Hamas că a încălcat armistițiul mediat de fostul președinte Donald Trump.
Pe data de 10 octombrie, sub medierea intensă a echipei Trump și cu sprijin diplomatic din partea Qatarului și Egiptului, părțile au convenit un armistițiu care, potrivit declarațiilor oficiale, ar fi urmat să pună capăt ostilităților și să faciliteze schimbul de prizonieri și fluxul de ajutoare umanitare.
Dar tensiunea nu a întârziat să reapară: potrivit Israelului, sâmbătă s-ar fi produs un atac asupra unor soldați israelieni în zona Rafah, cu rachete antitanc și foc de focuri asupra pozițiilor IDF (Forțele de Apărare Israeliene). Acest incident, spun oficialii israelieni, ar fi reprezentat o „încălcare flagrantă” a armistițiului.
Ca răspuns, Israelul a lansat o serie de lovituri aeriene coordonate, vizând tuneluri, depozite de arme și comandamente Hamas. Sursele medicale din Gaza raportează zeci de morți și răniți, inclusiv civili, în urma bombardamentelor.
Este greu de stabilit o versiune unică a responsabilității. Israelul susține că Hamas a declanșat atacul și că era obligația lor să răspundă pentru a proteja securitatea națională. În tabloidele militare israeliene s-a putut citi că „nu putem tolera focuri asupra trupelor noastre, chiar sub ghidaj diplomatic american”.
Pe de altă parte, reprezentanții Hamas au negat implicarea lor în atacul din Rafah, susținând că nu au avut niciun contact cu forțele din zonă la momentul presupusului incident. Ei au acuzat Israelul că folosește „pretexte fabricate” pentru a-și relua operațiunile militare.
Criticii acordului spun că armistițiul a fost fragil din start — nu exista un mecanism clar de supraveghere sau arbitraj independent, iar obligația dezarmării Hamas nu a fost pusă în practică în mod real. Mai mult, chiar înainte de semnarea armistițiului, au apărut relatări că Israelul a încălcat în repetate rânduri liniștea declarată: Gaza a raportat deja zeci de presupuse încălcări ale încetării focului, prin bombardamente, arestări sau raiduri punctuale.
Imediat după reluarea violențelor, mediatori regionali – în special Egiptul și Qatar – s-au mobilizat pentru a preveni escaladarea conflictului și pentru a readuce părțile la masa negocierilor.
Casa Albă a transmis mesaje de îngrijorare, iar reprezentanții administrației Trump au insistat pe responsabilitatea ambelor părți de a evita un război de proporții.
Unii analiști internaționali critică faptul că acordul mediat de Trump nu conținea suficiente garanții de aplicare și că marginea de eroare era prea mare: lipsa unui mecanism neutru de verificare face ca fiecare parte să susțină propriile acuzații, fără posibilitate reală de arbitraj acceptat de ambele tabere.
Reluarea atacurilor marchează un moment negativ în contextul fragil al păcii: dacă escaladarea continuă, civilii din Gaza – deja grav afectați de conflictul prelungit – riscă să plătească cel mai scump preț. Situația umanitară este catastrofală, iar infrastructura medicală este suprasolicitată, potrivit relatărilor din teren.
Mai multe scenarii sunt posibile: negocieri de urgență sub presiunea regională și americană, declarații oficiale de suspendare a acordului unilateral, sau – în cel mai grav caz – reluarea războiului total. Israel a dat semnale că va reacționa ferm la orice nouă agresiune, în timp ce Hamas amenință că nu va ceda sub presiune.
Această schimbare bruscă de direcție – din ziua „păcii” către reluarea focului – subliniază fragilitatea acordurilor negociate sub presiune diplomatică externă și lipsa unor garanții funcționale pe teren. Vom urmări îndeaproape evoluția situației și revenim cu actualizări pe măsură ce se adună fapte verificabile.