Primele trei luni din 2026 au adus o schimbare clară de ritm pe piața imobiliară din România. După ani în care prețurile au crescut accelerat, începutul acestui an confirmă un nou trend: cumpărătorii sunt mai prudenți, tranzacțiile au scăzut, însă prețurile nu au urmat aceeași direcție.
Datele analizate din piață arată că nu asistăm la o prăbușire, ci mai degrabă la o recalibrare. În multe orașe, proprietarii încă își mențin așteptările ridicate, în timp ce cumpărătorii negociază mai dur sau amână decizia.
Cel mai important semnal vine din numărul de tranzacții. În ianuarie 2026, piața a început „cu frâna trasă”.
În București, numărul vânzărilor de apartamente a scăzut cu aproximativ 18,6% în primele două luni din an, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
La nivel național, datele indică scăderi și mai abrupte în unele perioade, de până la 20% doar în prima lună a anului.
În același timp, dezvoltatorii și agenții imobiliari vorbesc despre o reducere semnificativă a cererii. În unele cazuri, interesul cumpărătorilor este chiar la jumătate față de anii anteriori.
Această scădere vine pe fondul mai multor factori:
dobânzi încă ridicate la credite
costuri mai mari de trai
incertitudine economică
taxe și impozite în creștere
Pe scurt, românii sunt mai atenți și mai puțin grăbiți să cumpere.
Răspunsul scurt: nu, nu în mod general.
În ciuda scăderii cererii, prețurile au rămas relativ stabile la nivel național. Specialiștii spun că 2026 este un an al echilibrului, nu al corecțiilor majore.
Mai mult, în unele orașe mari, prețurile continuă chiar să crească, deși într-un ritm mai lent.
Motivul este simplu: oferta rămâne limitată, iar costurile de construcție și taxele nu au scăzut.
Totuși, există ajustări punctuale:
reduceri mici la negociere (sub 4% în unele cazuri)
stagnări de preț în anumite cartiere sau orașe secundare
creșteri mai lente față de anii anteriori
Așadar, nu vorbim despre ieftiniri masive, ci despre o piață care „respiră” după ani de creștere.
Diferențele între orașe rămân foarte mari, iar începutul lui 2026 confirmă această polarizare.
Prețul mediu național se apropie de 2.000 euro/mp util, însă variațiile sunt semnificative:
Cluj-Napoca – ~3.200–3.300 euro/mp
București – ~2.200–2.300 euro/mp
Brașov – ~2.200 euro/mp
Timișoara – ~1.900–2.100 euro/mp
Iași – ~1.900 euro/mp
Constanța – ~1.900 euro/mp
Oradea – ~1.800 euro/mp
Ploiești – ~1.300 euro/mp
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din țară, deși creșterile sunt mai temperate decât în trecut.
În București, prețurile continuă să urce ușor, chiar dacă numărul tranzacțiilor este în scădere.
Chiar dacă nu există scăderi generalizate, unele zone încep să arate primele semne de ajustare:
1. Orașe mici și medii
În localitățile cu cerere mai redusă, proprietarii sunt mai dispuși să negocieze.
2. Periferii și zone slab conectate
Cumpărătorii evită tot mai mult zonele fără infrastructură, ceea ce pune presiune pe prețuri.
3. Locuințe noi scumpe
Proiectele premium sau cele cu prețuri peste medie se vând mai greu.
În paralel, interesul se mută către locuințe mai vechi, dar mai accesibile, case la periferia orașelor, proprietăți sub 120.000 euro.
Peste 60% dintre cumpărători caută locuințe în acest buget, ceea ce arată o schimbare clară de strategie.
Un alt trend important din primele luni ale anului este schimbarea preferințelor.
Tot mai mulți români aleg apartamente vechi pentru a reduce costurile, evită proiectele în construcție (doar 4% interes) și preferă zonele periferice, dar mai accesibile.
Această orientare spre „valoare” în loc de „noutate” arată o piață mai matură și mai pragmatică.
Deși scăderea tranzacțiilor poate sugera un început de criză, specialiștii resping acest scenariu.
Piața este descrisă mai degrabă ca fiind în fază de ajustare, mai echilibrată, mai predictibilă.
Nu există semne clare ale unei prăbușiri, iar eventualele riscuri vin mai degrabă din economie decât din sectorul imobiliar în sine.
Primele trei luni din 2026 arată o piață imobiliară aflată într-un punct de cotitură.
Pe de o parte cumpărătorii sunt mai prudenți, tranzacțiile sunt în scădere, pe de altă parte prețurile rezistă și oferta rămâne limitată
Rezultatul este un blocaj temporar, în care nici vânzătorii nu scad semnificativ prețurile, dar nici cumpărătorii nu mai acceptă orice ofertă.
Pentru restul anului, scenariul cel mai probabil este stabilitate a prețurilor, revenire lentă a tranzacțiilor și diferențe tot mai mari între orașe și zone.
Cu alte cuvinte, piața nu cade, dar nici nu mai crește ca înainte. Este, poate, prima perioadă din ultimii ani în care echilibrul începe să înlocuiască boom-ul imobiliar.