Banca Transilvania (BT) a devenit un adevărat fenomen în peisajul economic românesc. Este liderul absolut al pieței bancare din țară, o instituție mamut care gestionează banii a milioane de români și care a reușit imposibilul: să devanseze giganți financiari cu tradiție din Austria, Franța sau Italia.
Cu toate acestea, dincolo de sigla galbenă prezentă la fiecare colț de stradă, foarte puțini dintre clienți știu cine deține, de fapt, această bancă și cine se află la butoanele imperiului financiar de la Cluj. Spre deosebire de alte instituții private, Banca Transilvania nu are un singur „patron” în sensul clasic al cuvântului, ci o poveste fascinantă de antreprenoriat românesc, strâns legată de numele unui singur om: Horia Ciorcilă.
Dacă ar fi să indicăm o singură persoană drept simbolul și fondatorul de facto al BT, acesta este, fără îndoială, Horia Ciorcilă. Născut la Cluj-Napoca, Ciorcilă este unul dintre cei mai discreți, dar și cei mai influenți oameni de afaceri din România. Absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare din Cluj, el nu a avut inițial nicio legătură cu sistemul bancar, ci a început ca inginer.
Imediat după Revoluția din 1989, simțind gustul capitalismului sălbatic de la acea vreme, Ciorcilă s-a lansat în afaceri alături de câțiva prieteni și parteneri locali. A început cu importuri de electronice, iar ulterior a fondat compania Astral Telecom, operatorul de cablu TV care avea să fie vândut ani mai târziu către gigantul UPC pentru suma record de peste 400 de milioane de dolari.
Însă marea sa lovitură de geniu s-a născut dintr-o frustrare locală: în anii ’90, toate marile decizii financiare se luau la București, iar oamenii de afaceri din Ardeal se simțeau ignorați de bănci.
În decembrie 1993, Horia Ciorcilă, alături de o mână de oameni de afaceri din Cluj (printre care și regretatul Iosif Pop), a decis să înființeze o bancă locală, „a clujenilor”. Startul a fost extrem de modest: au strâns un capital inițial de doar 2 milioane de dolari, bani adunați de la 46 de fondatori, majoritatea antreprenori locali.
Banca Transilvania și-a deschis oficial porțile în februarie 1994, având o singură sucursală deschisă într-un spațiu mic din Cluj-Napoca și doar 13 angajați. Strategia lui Ciorcilă a fost simplă: să fie aproape de micii întreprinzători pe care băncile mari de la București îi refuzau. BT a fost supranumită rapid „banca oamenilor întreprinzători”, iar modelul a funcționat spectaculos.
În timp ce alte bănci românești de după Revoluție s-au prăbușit din cauza fraudelor și a creditelor acordate neperformant (cum au fost Bancorex sau Banca Religiilor), BT a crescut curat, an de an, extinzându-se în toată Transilvania și, ulterior, în toată țara.
Mulți români trăiesc cu impresia că Horia Ciorcilă este patronul majoritar, însă realitatea juridică este complet diferită și reprezintă cheia succesului BT. Banca Transilvania este o companie listată la Bursa de Valori București (BVB) încă din anul 1997, fiind prima bancă din România care a făcut acest pas.
În prezent, BT nu are un acționar majoritar. Niciun om, stat sau companie nu deține controlul absolut. În schimb, structura de acționariat este extrem de fragmentată, fiind formată în proporție de peste 70% din capital românesc. Cei mai mari „patroni” ai băncii sunt, în mod ironic, chiar cetățenii români, prin intermediul Fondurilor de Pensii Private Pilon II (care dețin pachete semnificative de acțiuni), dar și investitori instituționali internaționali de calibru, cum ar fi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Horia Ciorcilă deține personal un pachet mic de acțiuni (sub 5%), însă autoritatea și viziunea sa l-au menținut în funcția de Președinte al Consiliului de Administrație timp de peste două decenii, fiind cel care dictează strategia de expansiune a băncii.
De la o bancă de cartier la liderul pieței din România
Sub conducerea lui Ciorcilă și a echipei sale de management – din care face parte și actualul CEO, Ömer Tetik – Banca Transilvania a declanșat o campanie agresivă de achiziții care a îngenuncheat concurența străină. În loc să fie cumpărată de un grup din străinătate, BT a fost cea care a cumpărat alte bănci active în România: a înghițit Volksbank, Bancpost, Idea Bank, iar recent a finalizat preluarea OTP Bank România.
Astăzi, activele băncii depășesc zeci de miliarde de euro, iar capitalizarea de la bursă plasează instituția din Cluj în topul celor mai valoroase companii din Sud-Estul Europei. Povestea Băncii Transilvania demonstrează că o idee pornită dintr-un birou de provincie, ghidată de o viziune clară și de un management autohton curajos, poate învinge marile corporații internaționale chiar la ele acasă.