Ce meserii nu mai vor să facă românii: sunt 236 de domenii neacoperite. Statul a aprobat 90.000 de muncitori străini

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

În urmă cu doar câțiva ani, ideea că România va aduce zeci de mii de muncitori din afara Uniunii Europene pentru a ține economia în funcțiune părea un scenariu greu de imaginat.

Astăzi, însă, realitatea de pe piața muncii este cu totul alta. Executivul a aprobat un contingent de 90.000 de noi lucrători străini din spațiul non-UE pentru anul 2026, ca răspuns la semnalele de alarmă trase repetat de angajatori și patronate.

Decizia vine în contextul în care criza de personal afectează sectoare strategice, de la șantiere și fabrici, până la servicii, HORECA și sănătate.

Patronatele au cerut 150.000 de oameni, dar statul a tăiat din cereri

Deficitul de forță de muncă a ajuns la un nivel atât de critic încât mediul de afaceri a solicitat inițial un contingent mult mai generos. Patronatele din construcții, industrie și servicii au înaintat propuneri pentru aducerea a aproximativ 150.000 de muncitori străini în 2026.

Cu toate acestea, Guvernul a decis aprobarea unui plafon maxim de 90.000 de persoane. Autoritățile consideră că această cifră poate acoperi o parte importantă din deficitul de personal, menținând în același timp un echilibru pe piața muncii și un control riguros asupra procesului de avizare și integrare.

Contingentul de 90.000 reprezintă numărul maxim aprobat pentru noi angajări de cetățeni din afara Uniunii Europene în decursul anului 2026, fără a se confunda cu numărul total al străinilor aflați deja pe teritoriul țării.

Harta țărilor de origine: De ce aleg asiaticii și africanii să muncească în România

Cei mai mulți dintre lucrătorii care aleg să vină în România provin din state din Asia de Sud, cum ar fi Nepal și Sri Lanka, dar și din Vietnam, Maroc sau alte țări din afara spațiului comunitar.

Principalul factor de atracție este de natură economică. Salariile pe care angajatorii români le oferă sunt, în numeroase cazuri, de câteva ori mai mari decât veniturile pe care acești muncitori le pot obține în țările lor de origine.

În plus, pentru a-și asigura stabilitatea personalului, tot mai mulți angajatori din România le pun la dispoziție cazare gratuită sau subvenționată, sprijin financiar pentru masă și asistență directă în obținerea permiselor de ședere și a tuturor documentelor necesare.

Lista celor 236 de meserii afectate: Ce locuri de muncă rămân neacoperite de români

Analizele realizate de autorități arată că în România au fost identificate 236 de meserii în care există o lipsă acută de personal. Românii refuză tot mai des joburile care implică efort fizic intens, program prelungit sau muncă în condiții grele.

Sectorul cel mai afectat rămâne cel al construcțiilor. Companiile caută cu disperare zidari, dulgheri, fierari-betoniști și instalatori pentru a putea respecta termenele proiectelor de infrastructură și imobiliare.

Sectorul industrial și cel al serviciilor înregistrează de asemenea mari deficiențe:

Fabrici și ateliere: Lipsesc sudorii, mecanicii și operatorii de utilaje.

HORECA și turism: Restaurantele și hotelurile au nevoie de bucătari, ajutor de bucătar, ospătari și cameriste.

Agricultură: Muncitorii sezonieri sunt tot mai greu de găsit în perioadele de recoltare.

Sănătate și îngrijire: Există o cerere în creștere pentru asistenți medicali, infirmieri și personal de îngrijire la domiciliu.

Din punct de vedere geografic, cele mai multe solicitări vin din București și din județul Ilfov, urmate îndeaproape de marile hub-uri economice ale țării: Cluj, Timișoara, Brașov și Sibiu.

Barierele de integrare și noua realitate economică a țării

Tranziția către o piață a muncii multietnică nu este lipsită de provocări. Limba română rămâne principala barieră de comunicare pe șantiere și în fabrici. Pentru a depăși acest obstacol, unii angajatori organizează cursuri rapide de limbă sau desemnează coordonatori vorbitori de limba engleză.

În marile aglomerări urbane au început deja să se formeze comunități bine structurate ale muncitorilor străini, care le oferă celor nou-sosiți un sprijin moral și logistic important pentru adaptare.

Fnomenul marchează o schimbare istorică de paradigmă. România nu mai este exclusiv o țară furnizoare de forță de muncă pentru Europa de Vest, ci a devenit, la rândul ei, un pol de atracție și o destinație de muncă pentru zeci de mii de cetățeni din afara continentului, fără de care sectoare întregi din economie ar risca să blocheze activitatea.