Câte zile de concediu medical poți lua în 2025? Este lege clară. Cum vor fi controlați românii de acum înainte

Munca reprezintă o parte esențială a vieții noastre, iar performanța profesională depinde, în mare măsură, de starea noastră de sănătate. Atunci când aceasta ne afectează temporar capacitatea de muncă, legea ne protejează prin prevederi clare privind concediile medicale, menite să asigure recuperarea și îngrijirea celor aflați în dificultate. Acestea sunt principalele tipuri de concedii medicale și durata pentru care pot fi acordate.

1. Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă

Acest tip de concediu se acordă persoanelor care suferă de afecțiuni ce le împiedică să lucreze temporar. Durata concediului variază în funcție de tipul de medic care îl recomandă:

• Medicul de familie poate elibera concediu pentru o perioadă inițială de 4 zile, cu posibilitatea prelungirii cu încă 3 zile, astfel încât durata maximă anuală acordată direct de acesta este de 28 de zile.
• Medicul specialist poate prescrie concediul în două etape: 15 zile, cu posibilitatea prelungirii cu încă 15 sau 16 zile. În cazul unui concediu acordat în două faze, medicul trebuie să monitorizeze evoluția bolii printr-un plan medical.

În total, un angajat poate beneficia de până la 183 de zile de concediu medical anual. Primele 90 de zile pot fi acordate de medicul de familie sau specialist, iar prelungirea pentru alte 93 de zile necesită avizul unui expert în asigurări sociale. În cazuri speciale, concediul poate fi extins cu încă 90 de zile, dacă există șanse de recuperare a capacității de muncă.

2. Concedii pentru prevenirea îmbolnăvirii și recuperare

Această categorie include concediile pentru carantină și izolare, stabilite în funcție de recomandările Direcției de Sănătate Publică sau ale medicului. Aceste perioade nu se înscriu în limita de 183 de zile menționată anterior.

3. Concediu pentru accidente de muncă și boli profesionale

Pentru cei afectați de accidente la locul de muncă sau boli profesionale, concediul poate fi acordat pentru o perioadă de până la 183 de zile pe an, cu posibilitatea prelungirii cu până la 90 de zile, în funcție de evoluția stării de sănătate și de tratamentul urmat.

4. Concediu pentru îngrijirea copilului bolnav

Un părinte poate beneficia de acest concediu pentru a se ocupa de copilul său bolnav. În cazul copiilor sub 7 ani sau sub 18 ani dacă suferă de handicap, boli grave sau afecțiuni intercurente, concediul poate dura până la 45 de zile pe an, pentru fiecare copil.

5. Concediu pentru îngrijirea pacienților cu afecțiuni oncologice

Persoanele care însoțesc pacienții oncologici la tratamente sau intervenții chirurgicale pot beneficia de acest tip de concediu pentru o perioadă maximă de 45 de zile pe an.

6. Concediul de risc maternal

Acest concediu este destinat femeilor însărcinate sau care alăptează și care trebuie protejate de factorii nocivi din mediul de muncă. Durata poate fi de până la 120 de zile și poate fi acordată fracționat sau integral, în funcție de recomandarea medicului.

7. Concediul de maternitate

Acesta este acordat în mod obișnuit pentru 63 de zile înainte de naștere și 63 de zile după, totalizând 126 de zile. Cu acordul medicului și la cererea mamei, această perioadă poate fi redistribuită, cu condiția să se asigure cel puțin 42 de zile după naștere pentru recuperare.

Ministrul Sănătății are în plan modificarea acordării concediilor medicale

Alexandru Rogobete, noul ministru al Sănătății, a adus în atenție importanța unei informări corecte și a unei gestionări eficiente a concediilor medicale. Într-o intervenție recentă, acesta a subliniat că, deși există o mică parte de abuzuri în sistem, majoritatea medicilor respectă reglementările, iar soluția constă în transparență și dialog deschis.

Ministrul a anunțat că a solicitat experților de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să elaboreze un plan concret pentru optimizarea procesului de acordare și monitorizare a concediilor medicale. Scopul este de a diminua abuzurile fără a afecta drepturile reale ale pacienților care au nevoie de recuperare.

”Eu nu alerg după niciun coleg și după niciun medic și nu generalizez, pentru că s-a dovedit că o categorie care abuzează, dacă doriți, de aceste concedii medicale este una mică, comparativ cu numărul de medici de la nivel național. Îmi doresc să reducem acest fenomen printr-o informare mai corectă, pe de o parte, a fenomenului, discutăm mai deschis, mai public și mai transparent despre acest fenomen, care nu este de anul acesta, este de ani de zile. Doar că nu a fost discutat public neapărat sau nu a fost adus în atenția publică neapărat, pe de o parte, și pe de altă parte am rugat experții CNAS să vină cu un plan de măsuri prin care să regândim puțin modul de acordare a concediilor medicale și modul de monitorizare a lor”, a declarat Alexandru Rogobete, marți seară, la Medika TV.

În ceea ce privește metodele de supraveghere a pacienților în concediu medical, Rogobete a fost clar: nu va exista o urmărire „pe teren”, nici controale la domiciliu.

”Sută la sută nimeni nu va umbla după nimeni. Nu sunt de acord ca un pacient să fie verificat de nimeni, dacă este acasă, dacă este în concediu medical, plus că, din punctul meu de vedere, sau medical până la urmă, este o aberație. De multe ori un concediu medical presupune recuperare. Recuperarea nu înseamnă să stai închis în casă. Deci măsura de a căuta pacienții pe unde se află sau de a căuta medicii nu stă în picioare medical și nu sunt de acord cu ea. Monitorizarea se poate face informatic prin numărul de concedii medicale repetate pentru aceeași patologie, pentru același CNP, de exemplu. Sau numărul de concedii eliberate de același cod de parafă într-un timp foarte scurt. Deci nu mă refer la concediile pentru bolile grele care devin drame reale, oncologie, AVC, accidente rutiere și așa mai departe. Mă refer la acele patologii care sunt, vedeți dumneavoastră, la limita concediului medical”, a precizat Alexandru Rogobete.