News

Cât timp ai la dispoziție pentru a-ți revendica drepturile succesorale? Termenul limită până la care îți poți cere moștenirea

Cât timp ai la dispoziție pentru a-ți revendica drepturile succesorale Termenul limită până la care îți poți cere moștenirea
Photo by Towfiqu barbhuiya on Unsplash

Moștenirea reprezintă un drept fundamental reglementat prin norme clare, menite să asigure o succesiune ordonată și să evite conflictele între posibilii beneficiari.

Cu toate acestea, în anumite condiții, acest drept poate fi pierdut definitiv.

Este important să cunoaștem regulile stabilite de Codul Civil, inclusiv termenele legale de exercitare a dreptului de moștenitor și situațiile care pot duce la pierderea acestuia.

Termenele legale pentru revendicarea moștenirii

O întrebare frecventă este: „Cât timp ai la dispoziție pentru a-ți revendica drepturile succesorale?”. Conform legislației în vigoare, dreptul de opțiune succesorală trebuie exercitat într-o perioadă clar definită, pentru a evita blocaje administrative și litigii îndelungate.

Potrivit articolului 1103, alineatul (1) din Codul Civil, moștenitorii au la dispoziție un an de la data deschiderii succesiunii pentru a-și manifesta intenția de a accepta sau de a renunța la moștenire.

Ce se întâmplă dacă nu acționezi în termenul legal?

Neexercitarea dreptului în termenul stabilit duce la pierderea acestuia, ceea ce înseamnă că persoana în cauză nu mai poate revendica bunurile moștenirii. Această măsură are rolul de a preveni situațiile în care patrimoniul defunctului rămâne într-o stare de incertitudine juridică pentru perioade lungi de timp.

De asemenea, moștenirea poate deveni vacantă în lipsa unor moștenitori legali sau testamentari care să-și exercite drepturile în termenul prevăzut de lege. Într-o astfel de situație, bunurile din succesiune pot intra în patrimoniul statului, conform dispozițiilor legale.

Alte motive pentru pierderea dreptului la moștenire

În afară de depășirea termenului legal, există și alte circumstanțe care pot duce la excluderea unui moștenitor. Printre acestea se numără:

  • Indignitatea succesorală, atunci când moștenitorul a săvârșit fapte grave împotriva defunctului, cum ar fi violența sau încercarea de a-l împiedica să-și exprime ultima voință.
  • Renunțarea expresă la moștenire, situație în care moștenitorul declară în mod oficial că nu dorește să intre în posesia bunurilor lăsate de defunct.
Bogdana Costin abia a terminat studiile Facultății de Jurnalism și este la prima experiență în media. Este foarte pasionată de scris și își dorește să vină cu plus valoare pentru cititorii ... citește mai mult
Articole recomandate