Țara din Europa unde trăiesc cei mai ”proști” oameni. Mulți sunt analfabeți iar în sistemul educațional sunt probleme mari

Surprinzător sau nu, țara din Europa unde trăiesc cei mai mulți oameni analfabeți este chiar România. Ce spun statisticile și ce probleme sunt la noi în țară?

România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize educaționale din Europa, având un nivel alarmant de analfabetism funcțional în rândul tinerilor.

Deși rata oficială de alfabetizare este ridicată, realitatea arată că mulți elevi nu reușesc să înțeleagă și să aplice informațiile citite, ceea ce le afectează profund capacitatea de a funcționa eficient în societate.

Conform unui raport realizat de BRIO și Asociația pentru Valori în Educație (AVE), doar 11% dintre elevii români din clasele I-VIII au demonstrat abilități funcționale de literație, adică pot localiza, înțelege și sintetiza informații dintr-un text scris.

În același timp, 42% dintre aceștia sunt considerați analfabeți funcțional, iar aproximativ 47% prezintă un nivel minim de funcționalitate.

Probleme mari în România privind educația

Situația este și mai gravă în ceea ce privește competențele matematice. Un raport național privind literația numerică arată că peste o treime dintre elevii români sunt analfabeți numeric, cu un procent de 36%. Această problemă se accentuează odată cu avansarea în sistemul educațional, ajungând la 46% în liceu și atingând un vârf de 54,56% în clasa a X-a.

Conform testelor PISA 2022, 48,6% dintre adolescenții români de 15 ani nu ating un nivel minim de competență în matematică, 41,7% în lectură și 44% în științe, plasând România printre cele mai slabe performere din Uniunea Europeană .

Aceste deficiențe educaționale au consecințe directe asupra economiei și societății. Un studiu sugerează că, dacă problema analfabetismului funcțional ar fi rezolvată, PIB-ul României ar putea crește cu peste 200% până în 2035 .

În ciuda acestor provocări, România continuă să aibă cea mai mică proporție de populație cu studii superioare din Uniunea Europeană, cu doar 22,5% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani având o astfel de calificare, comparativ cu media UE de 43% .