Se schimbă toate buletinele din România începând cu 20 martie! Cât vor costa noile cărți de identitatea? În următoarele două luni toți românii ar trebui să le aibă

Mai sunt doar câteva zile până când și România va introduce noile buletine. Mai exact, începând cu 20 martie 2025, vor putea fi eliberate cărți electronice de identitate (CEI), inițial în județul Cluj, urmând ca în următoarele două luni să fie extinse la nivel național.

Noile buletine electronice vor include, pe lângă datele personale obișnuite, elemente suplimentare precum amprentele a două degete și un cip electronic care va stoca informațiile titularului. Pentru cei care nu doresc un buletin electronic, începând cu 20 mai 2025 vor fi disponibile cărți de identitate simple în noul format.

De asemenea, din 2 iunie 2025, noile cărți electronice de identitate vor putea fi eliberate și pentru copiii sub 14 ani.

„Din 2 iunie 2025, Cartea electronică de identitate va putea fi eliberată și pentru copii de sub 14 ani. Era pana acum un prag psihologic: „la 14 ani am buletin”. Ei bine, această carte electronica poate fi eliberată și pentru copii mai mici de 14 ani pentru o libertate mai bună de circulație în primul rând și de identificare atunci când beneficiem de libertatea de mișcare din zilele noastre”, a declarat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Este important de menționat că actele de identitate actuale rămân valabile până la expirarea termenului lor, iar trecerea la noile buletine electronice nu este obligatorie.

Cartea Electronică de Identitate și copiii sub 14 ani.  În cazul acestora, CEI va fi utilizat ca document de călătorie, precum și pentru stabilirea identității în cadrul unor proceduri administrative (o soluție mai eficientă decât utilizarea certificatului de naștere);

Principalele beneficii ale cărții electronice de identitate

Dimensiune standardizată, similară cardurilor bancare, conform normelor europene
Elemente avansate de securitate, care asigură protecție împotriva falsificării și a furtului de identitate
Posibilitatea utilizării ca document de călătorie
Acces facil la servicii electronice și posibilitatea utilizării pentru semnătura electronică.

Costuri și accesibilitate

În perioada 20 martie 2025 – iunie 2026, contravaloarea Cărții Electronice de Identitate este suportată din fonduri externe nerambursabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ce date sunt înscrise în Cartea Electronică de Identitate

În format tipărit: nume, prenume, cetățenie, data nașterii, sex, imaginea facială, CNP, semnătura olografă.
În format electronic: toate datele tipărite, la care se adaugă prenumele părinților, domiciliul, amprentele a două degete ale titularului și certificate digitale pentru autentificare sau semnătură electronică.
Amprentele înscrise în CEI sunt șterse ireversibil, ulterior, din baza de date a autorității care realizează imprimarea, procedură similară cu cea aplicată în cazul pașaportului electronic.

Sunt exceptați de la obligația preluării amprentelor minorii sub 12 ani și persoanele pentru care acest proces este fizic imposibil.

Premierul Marcel Ciolacu taxat pe tema noilor cărți de identitate

„Noile cărți de identitate care vor fi tipărite începând din 20 martie vor conține informații legate de sexul persoanei respective- care nu poate fi decât feminin sau masculin, și nu de ”gen”. Așa este normal! Acest Guvern nu va permite strecurarea perfidă a unor elemente woke în legislația românească!”, a scris și premierul Marcel Ciolacu pe facebook, care pare că a preluat discursul lui Donald Trump în ultima vreme.

„Textul conține mai multe probleme, atât din punct de vedere al clarității și corectitudinii lingvistice, cât și al argumentației și perspectivei sociale. Iată câteva aspecte care pot fi considerate greșite sau discutabile:

1. Utilizarea incorectă a semnelor de punctuație:
– „sexul persoanei respective- care nu poate fi decât feminin sau masculin” → cratima este folosită greșit; corect ar fi „sexul persoanei respective – care nu poate fi decât feminin sau masculin” (cu spațiu înainte și după linia de pauză).
– „Așa este normal!” → Această propoziție este vagă și nu explică de ce ar fi „normal” în acest context.

2. Confuzia între „sex” și „gen”:
– Afirmația că identitatea de gen nu trebuie menționată pentru că „sexul” este suficient reflectă o confuzie între cele două concepte.
– *Sexul* este determinat biologic (caracteristici anatomice, cromozomi etc.), în timp ce *genul* este un construct social și cultural legat de rolurile, comportamentele și identitatea personală.
– Documentele de identitate din multe țări recunosc și aspectul identității de gen, nu doar sexul biologic, din motive de protecție a drepturilor persoanelor transgender și non-binare.

3. Limbajul părtinitor și emoțional:
– Fraza „strecurarea perfidă a unor elemente woke” folosește un limbaj emoțional și partizan, sugerând în mod negativ că orice recunoaștere a identității de gen ar fi „perfidă”.
– Termenul „woke” este folosit peiorativ, dar nu este clar definit în context.

4. Afirmație nefundamentată despre „Guvern”:
– „Acest Guvern nu va permite…” → nu este clar la ce legislație sau modificare concretă se face referire. Într-un comunicat oficial, ar trebui să fie precizat exact ce măsuri legale sunt vizate.

Concluzie:
Dacă acest text ar fi destinat unui comunicat oficial, ar trebui reformulat pentru claritate, neutralitate și corectitudine terminologică. În forma actuală, transmite un mesaj părtinitor, imprecis și care nu respectă bunele practici de comunicare publică.”, i-a scris Corina Neagu, specialistă în HR, în comentarii