Se schimbă ora în noaptea de 25 spre 26 octombrie! Cum trebuie să dăm ceasurile. Cele două țări din UE care nu vor să elimine această practică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

În noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, România, alături de majoritatea țărilor europene, va trece la ora de iarnă. Această schimbare presupune ajustarea ceasurilor cu o oră, începând de la ora 04:00, care va deveni ora 03:00. În mod tradițional, acest obicei a stârnit controverse legate de efectele asupra sănătății și economiilor de energie, iar în ultima perioadă, discuțiile despre eliminarea schimbării orei au fost reluate.

Comisarul European pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat intenția de a efectua un nou studiu de impact, pentru a adresa concluziile acestuia la masa miniștrilor europeni, susținând propunerea inițială a Bruxelles-ului din 2018 de a renunța complet la schimbarea orei.

Ora de iarnă: Ce presupune schimbarea?

În noaptea dintre 25 și 26 octombrie 2025, România va trece la ora de iarnă, iar ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. La ora 04:00, ora oficială va deveni 03:00. Deși schimbarea orei nu reprezintă o modificare semnificativă la nivel individual, efectele asupra rutinei zilnice ale cetățenilor nu sunt neglijabile. Astfel, zilele se vor scurta, iar apusul va veni mai devreme, modificând programul activităților zilnice.

Schimbarea orei a fost introdusă cu scopul de a economisi energie, prin alinierea orelor de lucru la lumina naturală disponibilă. Cu toate acestea, studii recente sugerează că economiile de energie sunt mult mai mici decât s-ar fi estimat inițial, iar impactul asupra sănătății publice a devenit o preocupare tot mai mare. Modificările periodice ale orei pot perturba ritmul circadian al organismului, influențând somnul și bunăstarea generală a oamenilor.

Comisarul European pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, susține reluarea negocierilor

Într-un context în care dezbaterile despre eliminarea schimbării orei continuă să fie intense, Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru Transporturi, a subliniat importanța reevaluării acestei practici. Tzitzikostas a anunțat că va demara un nou studiu de impact care să adreseze mai bine efectele schimbării orei asupra cetățenilor europeni, în încercarea de a revigora propunerea originală a Comisiei Europene din 2018.

„Este timpul să avem o nouă abordare asupra acestui subiect și să ne asigurăm că orice decizie luată este bazată pe dovezi concrete. Vrem să reîncepem negocierile și să ne asigurăm că evaluăm corect efectele asupra economiei, sănătății publice și mediului”, a spus Tzitzikostas. Studiul de impact va fi prezentat miniștrilor europeni în următoarele luni, iar scopul este de a oferi o bază solidă pentru deciziile viitoare privind renunțarea la schimbarea orei.

Această mișcare vine în urma unei serii de consultări și petiții din partea cetățenilor europeni, care au solicitat eliminarea schimbării orei din cauza efectelor adverse asupra sănătății și a calității vieții. În 2018, Parlamentul European a votat în favoarea eliminării schimbării orei, iar statele membre au fost invitate să decidă dacă vor rămâne pe ora de vară sau pe ora de iarnă permanent.

Argumente pro și contra schimbării orei

Schimbarea orei, aplicată în mod tradițional la începutul primăverii și în toamnă, a fost introdusă pentru a economisi energie, prin maximizarea utilizării luminii naturale. În trecut, acest mecanism a fost considerat util pentru reducerea consumului de energie, însă în prezent, efectele economice ale acestei practici sunt mult mai discutabile. Tehnologiile moderne de iluminat și îmbunătățirile în eficiența energetică au redus semnificativ impactul pozitiv al schimbării orei asupra economiilor de energie.

Mai mult, schimbările periodice ale orei pot avea un impact semnificativ asupra sănătății. Perturbarea ritmului circadian al corpului poate duce la creșterea riscului de tulburări de somn, oboseală și probleme de sănătate pe termen lung, inclusiv probleme cardiovasculare. În plus, cercetările au arătat că accidentele rutiere și erorile de muncă cresc imediat după schimbarea orei, ceea ce pune în discuție eficiența acestei practici.

Susținătorii schimbării orei, însă, subliniază că aceasta poate avea un impact pozitiv asupra economiei, în special pentru industriile care depind de activitățile în aer liber, cum ar fi turismul și comerțul cu amănuntul. De asemenea, mai multă lumină naturală în timpul serii poate contribui la o stare de bine îmbunătățită, stimulând activitățile recreative.

Ce se întâmplă în continuare?

Deși în trecut s-au făcut pași către eliminarea schimbării orei, decizia finală depinde de fiecare stat membru al Uniunii Europene. Unele țări, precum Finlanda și Suedia susțin eliminarea schimbării orei, în timp ce altele, cum ar fi Franța și Marea Britanie, nu sunt la fel de deschise acestei idei. În România, cetățenii continuă să urmeze acest sistem anual de ajustare a orei, în ciuda efectelor controversate asupra sănătății și economiilor de energie.

Pe măsură ce se apropie 2025 și trecerea la ora de iarnă, întrebarea rămâne: Uniunea Europeană va renunța în sfârșit la schimbarea orei, sau va continua să impună această practică?

Schimbarea orei, care va avea loc în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, rămâne un subiect controversat la nivel european. Deși economiile de energie sunt din ce în ce mai discutabile, impactul asupra sănătății este o preocupare constantă. Comisarul European pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a lansat un nou studiu de impact pentru a evalua mai bine efectele schimbării orei, iar acest demers ar putea duce la o nouă rundă de negocieri pentru a decide viitorul acestei practici. Până atunci, cetățenii europeni vor continua să se adapteze la schimbările de oră, iar întrebarea despre viitorul acestei practici rămâne deschisă.