Pe 27 ianuarie are loc în fiecare an comemorarea victimelor Holocaustului la nivel internațional. Pe această dată, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică și de aceea au loc evenimente care să marcheze acest moment important pentru întreaga planetă.
Cu prilejul Zilei internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului, sunt organizate anual o serie de manifestări și de activități la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York și la birourile ONU din întreaga lume.
În 2025 se marchează 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Ca atare, la acest moment a fost aleasă ca temă de ghidare: ‘Comemorarea Holocaustului și educația pentru demnitate și drepturile omului’.
Și în timp ce toate statele au fost reprezentate la evenimentul de maximă importanță de președinți sau regi, România a trimis-o pe Natalia Intotero, ministrul Culturii. Că tot suntem acum în prim plan cu furtul tezaurului geto-dacic dintr-un muzeu insignifiant din Olanda.
„Aflu acum că, la comemorarea Holocaustului de ieri, Franța a fost reprezentată de președintele Macron, Spania – de regele Felipe, Marea Britanie – de regele Charles, Ucraina – de președintele Zelenski, Moldova – de președinta Maia Sandu, iar România – de Natalia Intotero.
Cine e Intotero?
E jalnica învățătoare ajunsă ministra Culturii, care și-a trecut în CV că e din „Hunedoara, locul de naștere al poporului român” și care, după furtul exponatelor din Assen, declară că nu mai trebuie să oferim nimic în schimburile dintre muzee.
Regimul Iohannis a ajuns în faza mojiciei tâmpe. „, a scris și fostul eurodeputat, Cristian Preda, pe pagina lui de facebook.
Rezoluția 60/7 a Adunării Generale a Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. În 1945, în ziua de 27 ianuarie, forțele aliate au eliberat lagărul nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau din Polonia, conform Agerepres.
Adunarea Generală a menționat, la 22 noiembrie 2004, în rezoluția A/RES/59/26 că, în anul 2005, urma să fie marcată cea de-a 60-a aniversare de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Două luni mai târziu, pe 24 ianuarie 2005, Adunarea Generală a ONU a organizat o sesiune specială privind împlinirea a 60 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste. Întâlnirea la nivel înalt a fost determinată de solicitările a aproximativ 30 de state membre și a fost prima de acest gen.
La nouă luni după sesiunea specială, la 1 noiembrie 2005, Adunarea Generală a adoptat prin consens rezoluția A/RES/60/7, care respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie în totalitate, fie în parte. Rezoluția laudă acele state care s-au implicat activ în păstrarea acelor locuri care au servit drept lagăre ale morții naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori în timpul Holocaustului.
De asemenea, rezoluția A/RES/60/7 hotărăște ca Organizația Națiunilor Unite să desemneze ziua de 27 ianuarie, momentul eliberării de către aliați a lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau din Polonia, drept Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Totodată, aceasta îndeamnă statele membre să dezvolte programe educaționale care vor arăta generațiilor viitoare lecțiile Holocaustului pentru a ajuta la prevenirea viitoarelor acte de genocid și, în acest context, felicită Grupul de lucru pentru Cooperare Internațională pentru Educația, Comemorarea și Cercetarea Holocaustului.
În 2007, rezoluția 61/255 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, adoptată la 26 ianuarie, condamna fără nicio rezervă orice negare a Holocaustului și îndemna toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, integral sau parțial, sau orice activitate în acest scop.
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat în 20 ianuarie 2022, rezoluția A/RES/76/250, care, între altele, îndeamnă statele membre și companiile de social media să ia măsuri active pentru a combate antisemitismul și negarea sau denaturarea Holocaustului prin intermediul informațiilor și tehnologiilor de comunicații și pentru a facilita raportarea unui astfel de conținut.