Un val uriaș de revoltă a izbucnit pe rețelele de socializare după finala Eurovision, publicul din România și din Republica Moldova fiind profund indignat de modul în care juriul de specialitate de la Chișinău a punctat piesa reprezentantă a Bucureștiului.
În timp ce fanii au taxat dur decizia specialiștilor, atenția s-a îndreptat rapid către președinta Maia Sandu, aflată într-un moment politic sensibil, chiar în timpul unei vizite oficiale.
Aflată într-o vizită de lucru în Estonia, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a implicat activ în promovarea reprezentantului țării sale la Eurovision, artistul Satoshi. Șefa statului a filmat un clip video direct de pe agenda sa externă, pe care l-a urcat pe rețelele de socializare, îndemnând cu înflăcărare diaspora moldovenească din toate colțurile Europei să voteze masiv pentru piesa Moldovei.
Totuși, după anunțarea rezultatelor care au declanșat un adevărat cutremur online, atitudinea președintei s-a schimbat radical. Deși rețelele de socializare au fost inundate de mii de comentarii de revoltă din cauza celor doar 3 puncte acordate României de către juriul de la Chișinău, Maia Sandu nu a postat absolut nimic pe acest subiect.
Tăcerea sa a fost rapid speculată în spațiul public, mai ales că legăturile politice și instituționale din jurul televiziunii publice moldovenești sunt extrem de strânse.
Revolta internauților s-a transformat rapid dintr-o nemulțumire muzicală într-una cu nuanțe politice. Juriul de specialitate care decide notele Republicii Moldova la Eurovision este selectat, conform regulamentului, de către oficiali și factori de decizie din cadrul postului național de televiziune (Teleradio-Moldova).
Având în vedere că în Republica Moldova puterea politică este deținută integral de Maia Sandu și partidul său (PAS), criticii și fanii de pe rețelele de socializare au taxat dur această componență a juriului, considerând că decizia de a acorda un punctaj atât de mic României reflectă o lipsă de viziune sau o decizie total neinspirată a unor oameni numiți pe filieră instituțională.
Spre deosebire de juriul din studio, românii de dincolo de Prut au taxat imediat decizia experților și au restabilit conexiunea istorică și culturală dintre cele două țări. La televot, publicul din Republica Moldova a acordat Alexandrei Căpitănescu și României maximum de 12 puncte, demonstrând că prăpastia dintre deciziile comisiilor oficiale și dorința oamenilor de rând este uriașă.
„Este o rușine ce a făcut juriul penalizat de oameni! Publicul a demonstrat unde ne este inima, acordând 12 puncte fraților noștri, în timp ce niște așa-ziși specialiști ne fac de râs”, a scris un internaut într-un comentariu extrem de apreciat pe Facebook.
Fanii din România sunt cu atât mai revoltați cu cât acest tip de vot a venit din partea a doi vecini strategici pentru care societatea românească a arătat o solidaritate impecabilă în ultimii ani. Atât juriul din Republica Moldova, cât și cel din Ucraina au acordat punctaje extrem de mici sau chiar deloc României, un gest perceput de comunitatea online ca o lipsă totală de reciprocitate și fair-play geopolitic și cultural.
În timp ce ecourile din marea finală Eurovision continuă să stârnească dezbateri aprinse, discrepanța uriașă dintre cele 3 puncte ale juriului moldovean și cele 12 puncte oferite din suflet de public rămâne principala temă de discuție a momentului, lăsând în urmă un gust amar pe care tăcerea oficială de la Chișinău nu face decât să îl adâncească.