Recalcularea pensiilor a fost greșită pentru mii de pensionari! Vechimea în muncă nu a fost adăugată corect! Casa de Pensii va returna banii

În instanțele din Iași se înregistrează un număr tot mai mare de dosare deschise împotriva Casei de Pensii, pensionarii contestând recalcularea veniturilor lunare și alte decizii administrative.

Atât Casa Județeană de Pensii, cât și Casa Națională de Pensii Publice sunt implicate în aceste litigii, principalele probleme semnalate fiind legate de nevalorificarea unor perioade de cotizare și impunerea unor cerințe stricte privind adeverințele necesare.

Nevalorificarea perioadelor de cotizare și respingerea documentelor

Unul dintre motivele frecvente pentru care pensionarii ajung în instanță este faptul că anumite perioade de muncă nu sunt luate în considerare la calculul pensiei. Această situație apare fie din cauza adeverințelor incomplete, fie din cauza unor neconcordanțe între datele angajatorilor și evidențele sistemului public. În multe cazuri, carnetele de muncă au fost considerate neconforme pentru că nu erau vizate sau semnate corespunzător, ceea ce a dus la excluderea unor perioade de muncă dovedite.

O altă problemă o reprezintă aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 257/2011, care impune un model strict al adeverințelor ce atestă vechimea în muncă. Dacă documentele nu respectă întocmai acest format, CNPP le respinge, iar unele instanțe susțin această interpretare, refuzând să ia în considerare documentele pensionarilor. Astfel, chiar dacă aceștia au achitat contribuțiile sociale și pot dovedi vechimea, contestațiile lor sunt respinse din motive pur formale.

„O dificultate majoră a fost nevalorificarea unor perioade de cotizare, fie din cauza adeverințelor incomplete emise de deținătorii arhivelor, fie din cauza neconcordanțelor dintre datele angajatorilor și evidențele sistemului public. În multe cazuri, carnetele de muncă au fost considerate neconforme pentru că nu erau vizate sau semnate corespunzător, iar astfel, perioade de muncă dovedite nu au fost recunoscute la calculul pensiei.

De asemenea, HG 257/2011 impunea respectarea unui model strict al adeverințelor care atestă perioadele de muncă. În numeroase litigii, CNPP a respins documentele care nu respectau întocmai acest format, iar unele instanțe/complete de judecată au validat această interpretare, considerând că lipsa unor elemente formale face imposibilă valorificarea documentului. Această practică a condus la respingerea contestațiilor pensionarilor, chiar dacă fondul dreptului era bine întemeiat și s-a făcut dovada achitării contribuțiilor sociale”, a spus Andreea Paula Florea.

Controverse privind recalcularea pensiilor și includerea sporurilor

Un alt aspect problematic îl reprezintă modul în care sunt recalculate pensiile, în special în ceea ce privește sporurile și veniturile suplimentare. Litigiile vizează interpretarea articolului 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, care prevede că doar sporurile cu caracter permanent, incluse în baza de calcul după 1 aprilie 1992, pot fi luate în considerare. Lipsa unei definiții clare pentru „spor permanent” a dus la hotărâri contradictorii: unele instanțe acceptă includerea unor sporuri precum cel de vechime sau de șantier, în timp ce altele le exclud.

O dificultate procedurală majoră este că pensionarii nu pot adăuga documente noi în dosar pe parcursul procesului, fiind obligați să se bazeze doar pe actele depuse inițial la CNPP. Astfel, cei care obțin documente suplimentare după inițierea acțiunii în instanță se confruntă cu obstacole semnificative. De asemenea, numeroase procese vizează nerecunoașterea grupelor de muncă și refuzul autorităților de a acorda reduceri ale vârstei de pensionare.

Noua lege a pensiilor și impactul asupra pensionarilor

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii aduce modificări importante, care au dus deja la numeroase litigii. O prevedere controversată este articolul 144 alin. (4), conform căruia, dacă în urma recalculării pensia rezultată este mai mică decât cea actuală, pensionarul va continua să primească suma mai mare, dar viitoarele majorări se vor aplica doar asupra cuantumului recalculat, până când acesta ajunge la nivelul pensiei aflate în plată. Această metodă de calcul este considerată de unii avocați ca având efecte retroactive, ceea ce contravine Constituției României.