Pericol mare pentru România odată cu intrarea în spațiul Schengen. Ce a acceptat țara noastră fără să spună public

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Este bucurie mare că România a intrat în Schengen după ce timp de 14 ani a depus eforturi colosale pentru a convinge statele care s-au opus constant să dea un vot pozitiv. Mulți ani, Olanda a fost dușmanul suprem în această speță, iar la un moment dat s-a adăugat și Franță, care a cedat repede, însă.

În ultimii doi ani, problemele au venit din partea Austriei, dar după negocieri intense, iată că România și Bulgaria vor fi și cu spațiul terestru în Schengen. Transportatorii spun că au pierdut în ultimii zece ani peste 19 miliarde de euro doar din cauza întârzierilor la vamă. Din păcate, lucrurile nu se vor rezolva imediat, așa că este de așteptat ca efectele pozitive ale aderării să fie resimțite mai mult de către persoanele fizice, cel puțin în primele șase luni.

Cea mai mare problemă pentru țara noastră odată cu intrarea în spațiul Schengen o reprezintă deșeurile ilegale care intră în țara noastră și contaminează solul, dar și aerul pe care-l respirăm. De asemenea, nu trebuie uitată corupția din vămi.

Oficialii de la Garda de Mediu spun că transporturile ilegale de deșeuri s-ar putea înmulți de la începutul anului viitor, după ce controalele la frontieră pentru camioane vor fi eliminate. Doar în 2023, Garda de Mediu a împiedicat intrarea în țară a peste 20.000 de tone de deșeuri. Dar chiar și așa multe tot au intrat în țară.

În România, intră ilegal tone de deșeuri anual, de la echipamente electrice și electronice, textile, anvelope și chiar mașini la mâna a doua. În transporturi sunt aduse și deșeuri în amestec, asta deși legal în țară pot intra doar cele care pot fi valorificate. Importatorii triază marfa, iar ce rămâne nefolosit ajunge, de cele mai multe ori, pe câmpuri.

Însă, fenomenul deșeurilor ar putea fi extins și în ceea ce privește drogurile sau importul de animale, iar unii oficiali spun că țara noastră nu s-a pregătit pentru a contracara acest fenomen periculos.

O altă problemă mare vor fi controalele. Un Schengen care nu prea e Schgengen

De cealaltă parte, un reportaj al BBC arată că pentru şoferii de camioane, birocraţia de frontieră nu s-a încheiat încă. Se pare că Ungaria va continua să inspecteze fiecare camion şi documentele acestuia timp de cel puţin şase luni la principalul punct de trecere a frontierei cu România, cel de la Nadlac, scrie

Corespondentul BBC Nick Thorpe a explicat și că la rândul său, Bulgaria a construit o nouă parcare pentru camioane şi o barieră electronică la Ruse, lângă podul peste Dunăre spre România, percepând 25 de euro pe camion.

Însă pe întreg continentul au fost impuse controale „temporare” la frontieră de către ţările care se tem de o creştere a migraţiei ilegale.

Zona Schengen a devenit o realitate în 1985 şi în prezent include majoritatea ţărilor UE, precum şi unele ţări din afara UE, între care Norvegia şi Elveţia.

„Principalii beneficiari de la 1 ianuarie vor fi autoturismele şi persoanele fizice”, spune și Radu Dinescu, şeful Asociaţiei Transportatorilor Rutieri din România, deşi chiar şi acestea vor fi în continuare supuse controalelor aleatorii. Pentru camioane, el nu crede că va exista o diferenţă imediată prea mare. Marea problemă pentru şoferii de camioane, spune el, este că toate inspecţiile camioanelor au loc la frontieră, de la cântărire la permise şi verificarea încărcăturii, examinări sanitare şi de mediu, precum şi căutarea migranţilor ilegali.

În alte ţări aflate deja în interiorul spaţiului Schengen, astfel de controale au loc mai rapid şi mai eficient în parcări dedicate vehiculelor pe autostradă, departe de frontieră.

Radu Dinescu acuză guvernele succesive din România că nu au reuşit să negocieze noi acorduri cu vecinii ţării, pentru a reduce presiunea de la frontiere. El citează un regulament UE din 2008 care prevede eliminarea de la punctele de trecere a frontierei dintre statele membre ale UE a controlului pentru greutatea şi dimensiunile camioanelor. Acest lucru nu a fost niciodată pus în aplicare la graniţa României cu Ungaria sau la graniţa României cu Bulgaria, din cauza concurenţei dintre inspectoratele concurente. Nu este vorba doar de comerţ, ci şi de investiţii, spune şeful Asociaţiei Transportatorilor Rutieri din România.