Un nou demers legislativ inițiat de parlamentari din coaliția de guvernare introduce sancțiuni penale severe pentru părinții care nu își îndrumă copiii cu comportament violent către consiliere psihologică.
Dacă până acum refuzul era sancționat doar cu amenzi, proiectul propune pedepse cu închisoarea între 1 și 3 ani pentru neconformare.
Inițiativa vine ca răspuns la efectele limitate ale legislației actuale, care nu reușea să determine respectarea măsurilor de consiliere în cazul minorilor cu acte de violență.
Deputatul responsabil cu această propunere a explicat că scopul este de a întări responsabilitatea părinților și de a oferi o reacție fermă în fața delincvenței juvenile.
Mai mult, pentru copiii sub vârsta răspunderii penale care săvârșesc fapte violente, proiectul prevede plasarea în centre rezidențiale specializate, care vor fi create și gestionate de direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului. Aceste centre vor asigura consilierea și reintegrarea socială a minorilor.
„Am depus proiectul de lege, care înăsprește sancțiunile pentru minorii ce comit acte de violență. Alături de colegi liberali și social-democrați. Până acum, singura sancțiune ce putea fi aplicată în astfel de situații era doar amenda aplicată părinților. Și parcurgerea unei perioade de consiliere psihologică. Numai ca acest ultim lucru nu se mai petrecea. În legea depusă azi, părinții care nu își duc copiii agresori, la consiliere psihologică, riscă sancțiunea cu închisoarea de la 1 la 3 ani. În cazul minorului, care nu răspunde penal, și a săvârșit o faptă cu violență, se poate dispune, plasamentul copilului într-un centru rezidențial specializat”, a scris Florin Roman.
Inițiatorii susțin că măsurile dure sunt esențiale pentru a descuraja violența în rândul tinerilor și pentru a mobiliza părinții să se implice activ în prevenirea comportamentelor agresive.
„Direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului au obligația să înființeze cel puțin un centru rezidențial specializat de consiliere și integrare socială a copilului care a săvârșit o faptă penală și nu răspunde penal. E nevoie de măsuri dure pentru ca fenomenul delicventei juvenile să fie combătut, iar părinții minorilor violenți să înțeleagă ca dacă nu își supraveghează copiii riscă viitorul familiei”, a conchis Roman.