România are multe locuri minunate, însă unele dintre ele surprind prin cu totul și cu totul alte motive. De exemplu, locația prezentată mai jos surprinde prin faptul că aparatele foto nu funcționează aici.
Codrii Hunedoarei reprezintă o comoară arheologică ascunsă, dezvăluind nu doar vestigii ale vechilor așezări antice, multe încă neexplorate, ci și locuri încărcate de mister, unde odinioară funcționau exploatări miniere de fier și metale rare.
Unul dintre aceste locuri intrigante se află chiar în apropierea celebrei Sarmizegetuse Regia, care, în secolul I, conform istoricilor, era unul dintre cele mai importante centre de prelucrare a fierului din Europa.
Zona respectivă ar putea fi legată de Munții Poiana Ruscă, dar și de zăcăminte din apropierea Hunedoarei, precum Muntele Bătrâna, Muntele Șteaua Mare și Valea Tâmpului. În apropierea așezării dacice, au fost identificate zăcăminte de minereuri polimetalice, inclusiv nichel, crom și fier, dezvăluie cercetătorii.
Arheologul Istvan Ferenczi, în lucrarea sa „Premisele naturale ale metalurgiei fierului în Munții Orăștiei,” evidențiază importanța masivului Dealu Negru (1.866 metri), compus din serpentine, unde s-au format minereurile polimetalice.
Ferenczi subliniază că fierul este prezent în serpentine în proporții semnificative și că impregnațiile cu oxizi de fier afectează masivul, fapt atestat de anomaliile magnetice înregistrate în zonă.
Fenomenele magnetice notate de oaspeții Sarmizegetusei Regia în anii ’90 au contribuit la creșterea misterului din această zonă.
Cu aparate moderne sau simple busole, se semnalează că anumite echipamente cedează, bateriile se epuizează și aparatele de fotografiat se opresc.
Aceste evenimente au fost povestite de către Napoleon Săvescu, fondator al unor asociații și publicații dedicate istoriei dacilor, în jurnalul său din 1998.
Codrii Hunedoarei continuă să fie un teritoriu plin de enigme și descoperiri arheologice, oferind cercetătorilor o fereastră în trecutul bogat și complex al regiunii.